https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/giuseppe-ungaretti-aurul-curat-al-pustiei https://versuri.pro/giuseppe-ungaretti-aurul-curat-al-pustiei#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88734 →]]> Legănatul de aripi în fum
tulbură liniștea ochilor.
Cu vântul se ciugulește coralul
de o sete de săruturi
Înmărmuresc în fața zorilor.
Mi se pritocește viața
Într-un labirint al nostalgiei.
Scrutez acum urmele lumii
ce mă însoțea
și adulmec direcția.
Până la moarte în stăpânirea drumului
avem răgazul somnului
Soarele curmă plânsul.
Mă acopăr cu o mantie caldă
de aur curat.
Din această terasă a dezolării
în brațe mă arunc
bunului timp

]]> https://versuri.pro/giuseppe-ungaretti-aurul-curat-al-pustiei/feed 0 https://versuri.pro/cassian-maria-spiridon-umbra-se-misca https://versuri.pro/cassian-maria-spiridon-umbra-se-misca#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=78193 →]]> Umbra se mișcă
în noapte
în pâcla deasă
obosită
de câte lumini
se abat printre crengile
ca niște mari semne
ce sfâșie.
Pe pietrele umede
reci ca mâinile morții
rotunde ca umerii zilei
de câte picioare au călcat
peste ele
se-ntinde întreg trupul tău
în devoțiune.
O lume din care ai pleca
ai vrea să pleci
într-o pustie
unde nu se află
purtători de cagule
și toți au în piept
inimile adevărate.
Dar fără somn veghez
în tulburare
într-o lume în care
nu am loc
o lume-n care voi trăi
până la capăt

]]> https://versuri.pro/cassian-maria-spiridon-umbra-se-misca/feed 0 https://versuri.pro/pablo-neruda-patagonia https://versuri.pro/pablo-neruda-patagonia#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=52791 →]]> Focile se împreunează
în adâncul zonelor îngheţate,
în grotele amurgurilor, care-s ultimele
ţărmuri ale oceanului.
Vacile Patagoniei
se desprind de ziua
asemănătoare unui tumult, asemănătoare
unui abur greu
care-şi goneşte coloanele fierbinţi
în frigul singurătăţii.
Pustie eşti tu, Americă, pustie ca un clopot:
pe dinăuntru umplută cu cântece care niciodată
nu se înalţă.
Păstorul, locuitorul stepei, pescarul,
n-au ureche, nici mână şi n-au nici pianină
sau vreun obraz care să le steie aproape:
îi veghează luna,
în jurul lor creşte depărtarea, îi urmăreşte noaptea
şi se naşte o zi anevoioasă şi lungă, aidoma celorlalte.

]]> https://versuri.pro/pablo-neruda-patagonia/feed 0 https://versuri.pro/pavel-corut-floarea-de-cuvinte https://versuri.pro/pavel-corut-floarea-de-cuvinte#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=52874 →]]> Floare de pustie,
Ai țâșnit sub Soare
Dup-o veșnicie
Ca o întrebare.
Țipăt de voință
Peste crude certuri,
Sfântă stăruință,
Floare de deșerturi.
Cât ai plâns în tine,
Tainic și cuminte
Rodul care vine
Cu podoabe sfinte?
Oglindești în fire
Veșnicele chipuri,
Floare de iubire,
Floare de nisipuri.
Te-ai întors la mine,
Blândă și cuminte,
Floare de ruine,
Floare de cuvinte.
Scutură-ți petala
‘N inima rănită,
Sparge îndoiala,
Floare dezvrăjită!

]]> https://versuri.pro/pavel-corut-floarea-de-cuvinte/feed 0 https://versuri.pro/par-lagerkvist-e-n-seara-cand-te-pregatesti-de-drum https://versuri.pro/par-lagerkvist-e-n-seara-cand-te-pregatesti-de-drum#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=53735 →]]> E-n seara când te pregătești de drum,
pe la chindii,
când părăsești de tot această lume.
Gându-și desprinde cortul din păienjeniș,
și inima își uită de ce se-nfricoșase.
Pelerinul își părăsește-n pustie sălașul
ce va fi în curând îngropat în nisip
și calea și-o urmează în marea liniște-a nopții,
călăuzind de tainice stele.

]]> https://versuri.pro/par-lagerkvist-e-n-seara-cand-te-pregatesti-de-drum/feed 0 https://versuri.pro/octavian-goga-profetul https://versuri.pro/octavian-goga-profetul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=57734 →]]> Profetul.
Am fost proroc, pe drumul din pustie,
Când zilele mureau, nemângâiete.
Am fost proroc, izvor de apă vie,
Toți m-ați băut, de friguri și de sete.
Un vaier surd din veacuri depărtate
Venea la mine-n noapte să mă cheme,
Și mă găsea cu buze-nfrigurate
Din plânsul vostru împletind blesteme.
Iloți flămânzi de pâine și de soare,
În carnea mea eu v-am dospit fiorul,
Și despicând a vremilor vâltoare,
Prin graiul meu vorbea Mântuitorul.
Însângerat v-am răscolit cărare
Cu inima, cu pumnul și cu dinții,
M-am îmbrăcat în neguri și pierzare,
Ca să vă dau limanul biruinții.
Când valul meu s-a revărsat pe uliți
O clip-abia, din larga lui năvală,
Din mii de guri, din strigăte și suliți,
I-am auzit cântarea triumfală.
O zgură neagră i-a rămas în urmă.
Ce mic e azi alaiul tuturora!
Străină mi-e biruitoarea turmă
Cu tot noroiul unde-și joacă hora.
Un chiot strâmb îmi urlă la fereastră,
Norocul lui mă mustră și mă doare.
Nu-i visul meu în fericirea voastră,
Eu am vestit o altă sărbătoare.
Mă-ntorc din nou spre culmi de-odinioară,
Ca să nu-mi sfarm o sfântă profeție,
Cu ce mai am din vechea mea comoară,
Lăsați-mă să plec iar în pustie.

]]> https://versuri.pro/octavian-goga-profetul/feed 0 https://versuri.pro/tristan-tzara-cantecul-logodnicei https://versuri.pro/tristan-tzara-cantecul-logodnicei#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=39391 →]]> Iubitul meu pătrunde pustia
Înlătură gâfâind nisipul fierbinte
În stânca vânătă din suflet
Simt cum i se încleștară ghearele arsurii.
O, iubitul meu, în rugăciune prinde-ți mâinile
Ascultă cum zbârnâie sfârșitul în urechi
Așteaptă să-ți curgă sângele din înserarea gurii
Și amintirile să-ți roadă trupul
Amintirile cu miros intim de culcușuri vechi.
În plânsete de după-amiază ți s-a sfârșit lumina gurii
Umbra pădurii vibrează
Îmi întind poteca durerii tale, păpușă
Și am pe inimă atât de frumoase pete
Cu margini de rană ca rochiile de fete
În curcubeie de cenușă.
Floarea felinarului a veștejit
Și-a frânt tulpina în umezeala întunericului
Luna și-a închis deasupra norilor lumina
Ca inima stareței în vechimea unui schit.
Și eu te-am închis în noaptea cimitirului
Unde zboară păsări de fier
Plăpândă dragoste ruptă-n tăcere dintr-o lespede de crin sfios
Pomii sunt crizanteme de ger
Și tu ai înghețat în cer lângă un cântec frumos.

]]> https://versuri.pro/tristan-tzara-cantecul-logodnicei/feed 0 https://versuri.pro/zorica-latcu-bucurie https://versuri.pro/zorica-latcu-bucurie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=50449 →]]> Ca sufletul de schimnic în pustie,
Adânc pătrund în tine, Bucurie!
Străbat încet cărările deșarte,
Încolo, înspre miezul tău, departe.
Mă biciuiește vântul Tău fierbinte,
Rupând bucăți din slabele-mi veșminte;
Mă bate soarele cu raze grele
Și seceta-mi brazdează cute-n piele;
Mi-a ars dogoarea frigurilor chipul,
M-a fript la tălpi cu foc uscat nisipul.
Ca sufletul de schimnic în pustie,
Petrec adânc în tine, Bucurie!
Când lutul meu se mistuie-n dogoare,
În duh trimiți mireasmă de răcoare.
Când sufletul mi-e foc fără prihană,
Îl potolești cu ploile de mană
Când buzele-mi tremură, uscate,
În duh reverși cuvinte luminate;
Și când de sete sufletul îmi moare,
Țâșnesc din tine tainice izvoare.
Ca sufletul de schimnic în pustie,
Te preamăresc, izvor de bucurie!

]]> https://versuri.pro/zorica-latcu-bucurie/feed 0 https://versuri.pro/lucian-blaga-strigat-in-pustie https://versuri.pro/lucian-blaga-strigat-in-pustie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=18436 →]]> Strigat în pustie.
Cu chiotele-ți de lumină
și cu-adâncul ochilor de mare,
cu urmele în lut ce ți le lasă
nenumăratele fecioare
cutremurate-n clipa asta
de-un dor
pe minunatul tău pământ,
te chem:
vino, Lume,
vin’.
Adie-mi în urechile-mi ganguritul de izvoare,
la cari în miez de noapte
nevăzuți de nimeni strugurii
desprinși de vițe ți s-adună
să-și umple boabele de must,
și-apoi – cu dărnicia ta de moarte
vino,
Lume,
vin’.
Și răcorește-mi
fruntea-nfierbântată
ca nisipul dogorat
pe care calcă-ncet, încet
prin pustie un profet.

]]> https://versuri.pro/lucian-blaga-strigat-in-pustie/feed 0 https://versuri.pro/li-po-masa-n-schitul-parasit https://versuri.pro/li-po-masa-n-schitul-parasit#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=20552 →]]> Sihăstria cea pustie
De pe pisc mi-a dat hodina;
Ceru-aici e-alături mie
Că pot să-l ating cu mâna.
Nu-ndrăznesc să spun în noapte
Un cuvânt și gurii mele
Să nu tulbur și cu șoapte
Pe sihaștrii de pe stele.

]]> https://versuri.pro/li-po-masa-n-schitul-parasit/feed 0