Versuri corectate și adnotate
Dar nu e preamărit cel ce se neagăsieși ducând mesaje licărind,mesaje de Alături și de-Acoloși din ceea ce loc pătruns de harnu recunoaște. Sieși ducând prelungadezlegarede adevăr, din sârmele nervoasecare-l străbat cu preistoricăși neporuncitoare lege. În Tetracleea,perfida îmbulzire a norilor –iubirea castă desfrunzind planete noicu patru roți, cu patru arbori, cu patrureci neanturi pure,în care … Citește mai mult
Norii se rup pe pori în sărutIar stelele cad în asfalt un minutÎntind să le prind, închid ochii fiindcăUrmează un „dansează” lângă piept mi se așază.Lumânări pâlpâind parcă sunet de fitilJocuri de artificii pt jocul de copilPe mâini șiroind sânge rece în contrastCu cel pompat în vene.Un pas, apă la genunchi, doi și-n urecheVals printre … Citește mai mult
Arzi, flacără sfântă, arzi,arzi în noaptea aceasta adânc chinuită.Prea fericită ești, prea fericită,piatră scumpă a valurilor,cristal în colierul pâraielor!Rugă nălțată pentru o roză-cunună a țărmului,în aburul miresmelor, primăvara-n poianaîn care cresc aștri în iarbăși cuvintele-n zbor se rotesc ca dansul de fluturipeste focul buzelor tale!Sfinte, prea sfinte, arzi și strigă,strigă enormul cuvânt al inimii noastreîn … Citește mai mult
De-apari la foc (atârnăpeste șuvița ta și te-nsteleazăamulete)două lumini se luptă pentru tineîn șanțul care intră dedesubtsub bolta spinilor.Haina este în zdrențe, și puiețiicălcați iar scânteieazăși iazul plin cu mormoloci umanispre brazdele din noapte se deschide.Oh, tu nu tulbura imundul țărm,lasă-i împrejurgrămezile de lemn arzând, fumul puternicpeste cei care supraviețuiesc!.De focu-l rupi (e blondcenușiu părulpe … Citește mai mult
Un timp să ne retragem iar din florisă mirosim pe rând și noi a moartea hainele de care uneorialt trup lăuntric ne desparte.Să fim o clipă luminați de pruncide oasele lor albe plutitoaresă ne supunem blândelor poruncisă fim o oră dezlegați de soare.Atunci abia suiți pe prundul orbpești licărind sub valurile vanene vom vedea-n halucinantul … Citește mai mult
Atâta sfântă curăție mă îmbrăca în strai de crin,atunci când am văzut întâielumina cerului senin,atunci când am văzut întâielumina cerului senin! Dar, mai târziu, viața toată prin greșuri multe m-a purtat,iar haina albă și curatămi s-a-nvechit și s-a-ntinat,iar haina albă și curatămi s-a-nvechit și s-a-ntinat. Când, în genunchi, gândesc cu jale la anii dragi de … Citește mai mult
Mirosul lumii l-am uitat,jur-împrejur cât amintiri,precum un trup decapitatlumina pleoapelor subțiri.Din treaptă-n treaptă mă coborabsent la tropote, la glasuri,abia ating nepăsătorzăpada putrezind pe ceasuri.Aștept să-mi ardă-n carne spinii,s-ajung curat la cel ce sunt,să bat la ușile luminiicu piatra unui mut cuvânt.
Suntem cufundațiși cu apa potopului spălați,ne udămpână la pielea inimii.Dorința pentru peisajulde cealaltă parte a liniei lacrimalen-are niciun sens,dorința de a păstra primăvara înflorită,dorința de a fi cruțați,n-are niciun sens.Sens are rugăminteaca la răsăritul soarelui porumbelulsă aducă ramura din măslin,ca fructul să aibă aceeași culoare ca floarea,ca frunzele trandafirului la pământsă formeze o coroană luminoasă.Iar … Citește mai mult
Unu.Roma, în pat, ațipind,În noaptea de 27 spre 28 iunie 1966.Se începe prin cântecȘi i se cântă sfârșitului. Doi.Născut pentru cântecCel ce din dragoste moare.Născut pentru iubireCel ce de cântec moare. Trei.Cine s-a născut să cânteȘi murind va cânta. Patru.Cine-i născut pentru iubireDe iubire va muri. Cinci.La naștere nimic nu știi,Trăind înveți puțin,Dar spre moarte … Citește mai mult
Să devii ca zăpada topită;să te speli de tine însuți.Cu iubire vocea ta interioarăva găsi un limbajcare crește ca un crintăcut în inimă.”Iubirea a spus – Puritatea”