Dimitrie Anghel - Prolog
Mi-a dat gânsacul cea mai fină pană / Și-un strugure de boz mi-a dat cerneală … →
Mi-a dat gânsacul cea mai fină pană / Și-un strugure de boz mi-a dat cerneală … →
În spatele acestei uși / Acum îngropat în iarba adâncă / O generație diferită va … →
Oricine-ai fi, din rândul acelora ce-s în bine / Ori paria al lumii strivit și-ades … →
Negru-mac, negru-mâl, negru-somn… / În fiecare bolovan e-o frumoasă-adormită. →
Zarul în veacuri rotunde învălmăși nubil / Smirna orei albastre cu plopii nichelati, / Zarzări … →
Prințeso, în câte paturi vei mai căuta iubirea? / În mintea ta complicată nu vei … →
Calea-i pieptișă. Eu urc ne-ncetat. / Seara-i sublimă. În poartă îți bat. / Bat-dar, distantă, … →
Prolog. / Mai e o clipă până când glonțul îmi va mângâia tâmpla dreaptă.. / … →
Visând tolănit pe creierul moale, / vi-i gândul / precum un lacheu dolofan pe-o slinoasă … →
Și-a făcut vioară de sticlă, vrând să vadă muzica. A urcat / barca în vârful … →