priviri – Versuri.pro

Sikeratscriptum - Priviri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Îmi tremură mâna, vă mâzgălesc niște litere,
Îmi poartă vina, e o lucrare de admitere,
Un CV în care vă scriu grăbit,
Să mă-nțelegeți, să ne-nțelegeți, gândul albit.
Eu eretic m-am pierdut în poezie, doar în ea mă regăsesc,
Plătesc cu agonie, plătesc cu scriptul meu firesc
Și greșesc adesea, căci voi o lume întreagă,
Iar eu în doi și niște foi.
Scribd Erat Scriptum, o boală de care e greu să te ferești,
Ce concordează lumea, și fapte nebunești.
Da, noi priviri în fața ochilor curați,
Și scuipă cu venin în cei mișei și blestemați.
Muza, o imaginație ce-și știe scuza,
Te sărută cu miraje și pleacă ursuză.
Te lasă, nedumerit, în stare de spirit, în gând și în cerneală,
Apoi sărutul te îneacă în spoială, acum ești singur.
Ai o lume de necaz, indiferență și un ogor,
Căci îți dorește să fii dur.
Scrie…

Refren:
Și scrii… te afunzi în poezii,
Freamătul se revarsă ca în jocuri de copii.
Și scrii… cu pete de ironii
Peste patimi ce zâmbesc la apus de erezii.

Ating, îmbrățișez, ascult, gândesc și… scriu,
Mâzgălesc și-apoi sparg nervul pe foi,
Unele gânduri mă taie… nu mă opresc,
Ma mai lovesc cu mâinile în cap,
De asta nu-mi place să vorbesc despre mine.
Nu sunt Atarax, eu doar tind spre el.
De ce scriu? Mă omoară mutenia de afară!
De ce scriu? Vreau să-mi și să vă vorbesc,
O cafea și un pix blestemat,
Și simt bătăile pe care,
Îi joc ritmul ca un descătușat.
Asta e drogul meu, îl trag în ascultare,
Să nu vă mai aud, îl trag, să nu v-aud, DAȚI MAI TARE!
Și scrii, te afunzi în poezii
Freamătul se revarsă ca în jocuri de copii…

Michelangelo - Sub Genele Frumoase

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sub genele frumoase
Amor puterea-și scoase,
când sfidez arcu-i: în amurgul vieții.
Privirile-mi, de-orice minuni setoase,
spre ele, mai voioase
apar în calea dură a săgeții.
Prin mrejele dulceții,
un aspru gând a fulgerat în mine,
de moarte și rușine;
Amor de-astfel de temeri nu se-agață:
nu-nvinge-un ceas deprinderea de-o viață.

Corina Chiriac - Ne Cunoaștem Din Vedere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Câte clipe efemere
Niciodată-n drumul lor
Nu și-au oprit
Mersul sigur și grăbit.

Ne cunoaștem din vedere
Numai ochii în tăcere
Au rostit de-atâtea ori
Tot ce doreau
Când lumina și-o întâlneau.

Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
Jocul ăsta de priviri
Pe-amândoi ne-a amuzat.

Ne cunoaștem din vedere
Dar oricând e o plăcere
Amintirea s-o păstrezi
Și să revezi
Ochii ce îi știi de-o viață
Întâlniți de dimineață
Și când ninge, și când plouă
În mașina 179.

Ne cunoaștem din vedere…
Și-atât!

Ne cunoaștem din vedere
Câte clipe efemere
Niciodată-n drumul lor nu ne-am oprit
Mersul sigur și grăbit.

Ne cunoaștem din vedere
Numai ochii în tăcere
Au rostit de-atâtea ori
Tot ce doreau
Când lumina și-o întâlneau.

Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
Jocul ăsta de priviri
Pe-amândoi ne-a amuzat.

Ne cunoaștem din vedere…
Și-atât!

Galasiu Liviu-Constantin - Schimb De Replici Din Priviri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mi-am făcut din pleoape / Aripi, / Fiindu-mi mai aproape / Să clipesc... / Arcuiam ... →

Sorin Cerin - La Temelia Zidurilor Unor Priviri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Nopți de amintiri,
năruite de zorii singurătăților,
din ruinele cărora,
încercăm să ne recuperăm,
fiecare cărămidă de vise,
pe care am putea-o așeza,
la temelia zidurilor unor priviri,
reconstruite și consolidate,
la o nouă adresă,
despre care nici Moartea,
stăpâna acestei lumi,
să nu mai știe unde locuiește,
Iubirea,
florilor de lacrimi,
din inimile de flăcări,
ale cuvintelor,
ce nu se vor mai prăbuși,
în neantul unde ni se pierd,
Speranțele.

Ara Alexandru Șișmanian - Privire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Privirea e de fapt un spațiu unde lucrul nu e
Nimic nu e acolo unde nimicul e privit
Pentru ca lucrul să fie privirea trebuie să înceteze
Când privirea-ncetează lucrul e un zenit infinit.
Deci lucrul nu poate fi decât infinitul zenitului absolut singur
În singurătate, aici, este începutul lucrului
Al lucrului ce-a încetat de-a mai fi privire
Al vidului ce-a încetat de-a mai fi lichid.
Întru început lucrul e vidul solid
Cuvântul – iată un vid ce nu curge
Cuvântul – vidul fotografiat de tenebră, fotografiat până la
Descompunere
De tenebră
Fotografierea tenebrei e descompunerea ei
Privirea-i un ’tuneric care descompune întunericul
O naștere întunecată, o supra-naștere supra-întunecată
Lumina nu se naște din întuneric
Întunericul putrezește, așa se naște lumina
Nu există cuvinte pentru descompunerea lobară a întunericului
Întunericul în scrâșnirea lui e o fantomă lobară
O uriașă putrefacție de lobi ce se zămislesc
O zămislire – o zguduire de lobi-forță – de lobi-abis
O fantomă de linii fantomatice doar în trepidația lor
Un corp de chipuri care moare – abis cu abis
Căci chipurile sunt loburile hipnotice ale abisurilor
Un plan densificat de hipnotizatori lobari identici
O ningere de nopți lobare peste corzi uriașe de scântei
O ningere de ningeri de ninsori ce curg pe ningerea de ningeri
Răsăritul stelei craniene scânteiază peste haosul de lobi
Priviri
21
Ca durerea infinită a unui cadavru de centri
Ca durerea zenită a unui cadavru de negații
A unui cadavru de profeții supra-atomice, supra-electronice,
supra-peratologice,
Un lucru infinit de scânteieri peste-o paloare electronică de
gheață
Un infinit pustiu electronic străbătând un abis de nume cuantice
Întunericul bulbos-bubos-furunculos de lumină – e un nume de măsuri
Un număr de sperme și tenebre – de sperme și măsuri
Sperme-tenebre – sperme-măsuri – rațiuni seminale ale bulbilor
seminali
Bulbii sunt niște cranii de lumină urlând vertebre de vibrații
de corzi
Semințele sunt niște vibrații uriașe urlând naiv – urlând eonic
Semințele sunt eonii-urcare ai plantelor-vibrație – creșterea
fără rădăcini
Ascensiunea fără tulpini – fără distanțe – un ghem de-urcări
fără opriri
Bulbii sunt pachete de distanțe scânteioase-n stat – fiori uriași
de staze
Gemând – de gravitații gravide de zbor – ochii în bulbi de lumină
sunt niște bicotiledoane de vid – adâncurile gem de coleoptere
Bulbii de lumină sunt niște adunări de-adânc – creșterea o
ghemuire de abise
Abisul ce tremură și se cutremură – iată urcarea și pluralul ei
Urcarea e pluralul abisului singur și totuși nesigur de tăcerea lui.