Sub genele frumoase
Amor puterea-și scoase,
când sfidez arcu-i: în amurgul vieții.
Privirile-mi, de-orice minuni setoase,
spre ele, mai voioase
apar în calea dură a săgeții.
Prin mrejele dulceții,
un aspru gând a fulgerat în mine,
de moarte și rușine;
Amor de-astfel de temeri nu se-agață:
nu-nvinge-un ceas deprinderea de-o viață.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra frumuseții și a iubirii în contextul trecerii timpului, cu o notă de melancolie și acceptare a inevitabilului.