Versuri corectate și adnotate
În fund de peșteri, picură de veacuriTăcute lacrimi, ce mereu se mânăSpre albele misterioase lacuri,Și din adâncul lor răsar fântână.Fântâna rece gâlgâie din stâncăȘi răspândește unde de răcoare:Pădurei verzi dă vocea ei adâncă,Câmpiei triste sălcii plângătoare.Așa în suflet picură cu-ncetulViața, ceasuri de melancolie:Fântână clară, murmură poetulO, de demult uitată poezie.
Dacă taci, lumea te va lua de fraier,Iar dacă le zici pe față, vor spune că ești un figurantȘi că te-ai schimbat.
Topit în măști, din sonor în sonor,Bucurat amurg, și singur al toamnei,Sufletul meu, pânză de corabie în soare,Este marele pirat al acestui fior.Vreau să iubesc frunzele, pașii alintând livada:Zodier spurcat, alungă cirezile spaimei!Vreau să iubesc odată ca iadul,În mine focurile, în mine cascada.Vântul acela viclean: Bucuria,Să mi-l aduci, tată, din vuietul toamnei.Și iubind carnea și … Citește mai mult
Start! Unde vrei să fug? Sunt spart!Din club până pe youtube. Sun la,– „112,– Sărut’mâna, aș dori, un ficat!”Am gustat din toate câte puțin sunt „high”!S-arate bine CV-u’ meu de cobai,Uite-le pe cub cum facAm, inima gata de infarctAm, o tonă de filme cu tine-n cap!Cu tot cu lentilele tale de contact.Dacă-s beat, aș face … Citește mai mult
Lună magică, atât de purtată eștiCă, rupând tăcerea,Peste bătrânele ostroave din înaltLași un văl obscen.
Un nume am gravat în acest colb carese numește inima mea.Un vânt a trecut prin deșertul căruia i se spuneviața mea.Și pulberea s-a spulberat ca un nor.
Ce vremuri trăim! E vremea noastră.Oricât de agitat poate părea totul, de la un timp, e timpul nostru acum!Sângerăm cumplit. Sufletul e rănit de scârbă.S-a nimerit să fim nimeriți de focurile de artificii, când își sărbătoreau porcii victoria asupra fermei.Ironic… justiția e fermă.O să fim sufocați, aerul e greu ca într-un oraș aglomerat.Consumatorii abatorului universal.Aici … Citește mai mult
Aleile de plopi se duc,rămâne imaginea lor.Aleile de plopi se duc,dar ne rămâne vântul.Vântul stă-mbălsămatde-a lungul sub cer.Dar a lăsat plutindecoul său peste râuri.Lumea licuricilormi-a invadat amintirile.Și o minusculă inimămi-a înmugurit în degete.
Mă trag la mine simplu ca-ntr-un scrinde timp, în care marea-ntreagă-a deșertattot grâul unui cântec neiertatși toată cerga linului festin.Din primul început de melc rotundm-aduc toți șerpii apei îndărăt,cu drumu-n brâu, cu sângele-n omăttrec fierării de ceruri fără fund.Nervurile pământului din rociculeg rachiul scoicilor – arpegiuși nu-i finalul primului solfegiu,ci zborul unui stol de sinecdoci.
Acum că umbra unei iubiri curate trece,un psalm aș vrea pupitru-mi bătrân să înfășoare.Severă, orga-n fluier acordul să-și aplece,aprilie doar murmur, suspin să dea. Și floare.Arome distila-vor merele-n luminade toamnă și-ți va spune smirna psalmodierea.Și va pluti parfumul de roze prin grădinacu umbra împăcată, cu tihna și tăcerea.Nobilă și bătrână, singură ruga mea,sub armonia gravă … Citește mai mult