Versuri corectate și adnotate
De pe munteleDatorieiprivii încremenit o clipăomenirea;curg valurile ei veșnicîntr-o singură parte,poporul meuară tăcutpe zece mii de dealuri,abia se vădîn ceață muritoriicu meseriile în spate aplecați,părinții chiar dacă au storspământul, recolte nesperateîncep din nou cu începutul,pentru că eisunt cei ce nu se iartă.
A fugit turma singură a palmierilorși lunainfinită pe nopți aride.Noaptea mai închisălugubră broască țestoasăîși pipăie calea.O culoare nu durează.Perla beată a îndoieliisuie deja zoriila picioarele lor vremelnicejarul.Mișună zvonuriale unui vânt nou.Se nasc în munți stupide fanfare risipite.Întoarceți-vă străvechi oglinzivoi limbi ascunși de apă.Și,în timp ce ascuțite fire vegetalebrodează din zăpada înaltăpriveliștea știută de bătrânii mei,în … Citește mai mult
Acum când năpădește mințile tulburiCea mai crudă milă din pământ și sânge,Când fiecare bătaie de inimă măsoarăTăcerea atâtor morți nedrepte,Acum se trezește îngerul celui sărman,Bunătatea supraviețuitoare în suflet.Cu același gest, nestins de secole,Coboară la căpătâiul bătrânului popor,În miezul umbrelor.
Sunt vremuri tulburi.Moartea se adună din șanțuri.Popoare rup lanțuri.Pacea în inimi șterge hotare.E primăvara cea mare.În crâng dau muguri,pe câmp ies pluguri.Bobul de grâu vestește recolta,luceferi puzderie, reazemă bolta.Apele se dezgheață.Corbi în amurgurirotesc peste burguri.Pândesc ciclopii pe marginea gropii.Ciclopimizantropi,corbi,orbi,e ultima voastră dimineață!Grași,lași,simbriași,borțoși,„frumoși”,alintați,gușați,regi,blegi,toținiște hoți!.Și noi,mulții,desculții,blânzii,flămânzii!.Poporul,răbdătorul,de foame sătul,într-o zi s-a urnitși-a răcnitdin toți rărunchii,îndreptându-și genuchii:Destul!.
Privește spre stele și gândește-te că acolo sus e cineva,El îți vrea binele orice s-ar întâmpla.Viața e grea, frate,Plină cu ură și răutate.De aceea trebuie să lupțiCu propriile tale arme,Să arăți lumii că se poateCu bune și frumoase.Fii tare, frate, și nu da înapoi,Iubește-ți familia și nu uita de noi.Iar cu iubirea ai grijă,Că poate … Citește mai mult
Te-am ales când te-am votat (votat)Te-am făcut un om bogat (bogat)Dar acum tu ai de ales (de ales)Între viață și deces (deces).Funcția nu-i garanțieCă ajungi în rai.Un glonț în frunte ca să strice frezaCu un glonț în frunte, am rezolvat problemaUn glonț în frunte e soluția meaSă nu-ți mai bați joc de țara mea.Un glonț … Citește mai mult
Mort de oboseală, bătut de vânt și ploaie.Mă duc la muncă, cu straița de mâncare.Cu munca nu mă obosesc.Prânzul vreau să mi-l gătesc!Pot lucra ore în șir, doar foame să nu-mi fie.Că-mi stă acidu-n viscere, ca-n baterie!Ni-i foame! (foame!) I foame la popor!Ni-i foame… de-atâtea griji și nevoi!Ni-i foame! (foame!) I foame la popor!Ni-i foame… … Citește mai mult
Străin de neam, dar lui folositorDrumuri străbat, când soare și când nor –Mereu peste acest popor!
Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!Grozav, grozav ai suferit, grozavă te răscoală!Să tremure, să tremure cumplita tiranie:Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie!Ființa ei și numele în iad să se coboare!Și-ai ei prieteni mult huliți ca ea să se doboare!Drept îndreptând oricare drept poporu-n are pată;Minte-nțeleaptă mintea lui prin fapte se … Citește mai mult
N-auzi pe vale scârțâit de cară?Nu vezi în zare peste sate fumul?Intrară, bade, turcii iar în țară,La munte fug românii cu duiumul.Pârjol și foc aduc cu ei păgânii,Omoară mamele și taie pruncii..Dar la răscruci, de lași poteca lunciiȘi-o iei pieptiș drept la poiana stânii,Sub norul care piere ca o plută,Prin fagii ce-și opresc aci hotarul,La … Citește mai mult