poezii

Michelangelo – 149

de

Nu pot să nu am nici geniu și nici artăfață cu-aceea careviața-mi ia prin ajutor prea mare,când de-unul mic, și mintea mea exultă.Cum sufletul îmi dă să se despartăochi-mi sub lumina ei prea multăși ca de-o catapultăse-nalță peste forța-mi, de-abia ținea mă-înălța la barul cel din urmăal doamnei mele-înalte și senine:nevrednicia mare zboru-i curmă…Ea, toată … Citește mai mult

Costel Zăgan – Poezii la Scor de Maidan

de

Toată ziua pe Facebookdin rai unde să mă ducbate vântul foia-n dungăcititorii mă alungă.Ia-ţi concediu, eşti nebunne-ai făcut carne de tunsuntem ţinta preferatămai opreşte-te odată.N-ai nevastă, nici copiipe cine în braţe ţiinu faci sex, nici alte chestiizău, poeţii-s nişte bestii.Toată ziua tura-vurane forţează cu cultura.Sonet epigramatic de Costel Zăgan din Cezeisme II (22 iunie 2014)

Michelangelo – 173

de

Prin doamna-mi aspră și frumoasă-aparecel bun frumos, cel rău urât; de-aceemă-întreb care femeie,ca eu de ea, n-o arde după mine?Cum prin predestinareîn ochi am o scânteiece deslușește ce-i frumos și bine,spre-a se-ncontra pe sine,ea, dur, să zic mă-ndeamnă:– Din suflet vine chipu-mi fără viață. –Căci dacă-un pictor când pictează-o doamnăpe sine se-ncondeie,ce-o face ea când … Citește mai mult

Costel Zăgan – Poezia

de

Poetul se opri la porțile cetății și însinguratca de obicei începu să scuipe cu versuri pezidurile exterioare. Nesfârșite mi-au fost nopțile singurătății.Dragoste, pâinea mea cea de toate zilele. De multe ori flămânzitu-mi-au șitrupul și sufletul. Depărtarea însă mă cheamăiar și nu pot pleca cu mâinile goale. Pe degeteîmi strălucesc luceferi și cele mai fragede stele.Și … Citește mai mult

Michelangelo – 17

de

O, inimă ce milei stai departe,la coajă dulce și la miez amară,credința ta în vreme stă să piarăca floarea ce ar răsări prin marte!.Aleargă timpul, ora ne împarteotrava care-ncetișor omoară;Noi fân suntem, el coasa ce doboară.…………………………………………………….Credința-i scurtă, și cu ea se duceși frumusețea, cum o vrea păcatulprin care tu mă nărui în pierzanii.…………………………………………………..Cum între noi … Citește mai mult

Constanţa Buzea – Tunele cu Melancolii

de

Poezii – ușoare astenii de ziNoaptea insomnia ca o plantă-mi trecePeste gât, tunele cu melancolii.Poezii ca tot atâtea steaguri,Pure, inutile aripi careNu mai pot purta un suflet mare.În copilărie, născătoare,Și, târziu, mâncați și arși de vii,Lor le cerem îndurare.

Radu Gyr – Rondelul Unui Rondel

de

Cui meșterește un rondelnu pană-i trebuie, ci rază,un strop de sânge stins pe-o frazăși-un zâmbet prins de-un funigel.I-ar mai prii să-i stea de pază,vr-un ceas, și-un înger lângă el.Cui meșterește un rondelnu pană-i trebuie, ci rază.Iar de nu-i gata spre amiază,aruncă-i, Doamne, și-un ineldin mâna Ta ce scânteiază.Nu pană-i trebuie, ci rază,cui meșterește un rondel.

Ezra Pound – Medalion

de

Luinii în porțelan!Pianul cu coadăScoate-un protest profanCu-ascuțit glas clar.Orbitor cap răsareDin rochia galben-aurieCa Anadyomene-n primelePagini din Reinach.Ca roșietica miere-ncadrând ovalul feței,O-mpletitură de cosițe ce parȚesute-n cămările regelui MinosDin metale ori chihlimbar îndărătnic;.Oval sub luciu, chipulStrălucitor în cuavu-i hotar, caSub raze de-o jumătate de watt,Ochii se prefac în topaz.