Federico Garcia Lorca - Arbori
Arborilor! / Ați fost săgeți / căzute din albastru? / Ce crunți războinici v-aruncară? / … →
Arborilor! / Ați fost săgeți / căzute din albastru? / Ce crunți războinici v-aruncară? / … →
Pădurare, / umbra-mi retează. / De chinul de-a mă vedea / fără roade, mă liberează. … →
Dormi. / Nu te teme de privirea / rătăcitoare. / Dormi. / Nici fluturul, / … →
Cum de nu m-ai observat? / Ți-am citit cărțile toate, / Mi-ai dat și-un autograf … →
Nu lăsați cântăreții laolaltă cu lumea. / Ei fac din martie anotimp pesimist, / ei … →
Ce foame rapace-n natură / păsărele și haite / inimi cu inimi / se iubesc … →
În amintirea lui József Attila. / Ca o insulă inabilă, mocnită e lumea. / Unde … →
Să răspund asemenea / Dar cu rime proprii / Știi cu cine semeni…? / Cu … →
Și-au împlinit plăcerea interzisă. / S-au ridicat din pat / și, fără-o vorbă, se-mbracă-n grabă. … →
Ca unul ce mă tem îndeobște de cleveteală, / multe cuvinte am lăsat nerostite. / … →