Versuri corectate și adnotate
Iubirea mea lăuntrică – o, moarte vie –eu în zadar aștept cuvântul tău gravatși mă gândesc, ca floarea care s-a uscat,că fără mine de trăiesc îmi ești pustie.E aerul nemuritor. Și piatra arsănu știe umbra și nici nu o evită.Nu am nevoie în inima-mi rănităde mierea grea pe care luna o revarsă.Dar eu te-am chinuit. … Citește mai mult
Córdoba.Singură și-ndepărtată.Calul negru, lună plinăși măsline în desagă.Chiar de voi afla cărarea,n-am să văd Córdoba-n veci.Pentru vânt, pentru câmpie,negrul cal și roșul lunii.Moartea mă tot urmăreștede pe turlele Córdobei.Ah, ce nesfârșit e drumul!Ah, ce curajos mi-e calul!Ah, cum moartea mă așteaptă,înainte de Córdoba!de Córdoba.Singură și-ndepărtată. Canción del jinetede Federico Garcia Lorca. Córdoba.Lejana y sola.Jaca negra, … Citește mai mult
I.Se opreau mașini închisepe un țărm cu stuf ciulit,valuri netezeau prin visetors roman și dezgolit.Le absorbea Guadalquivirulîn cristalul său matur,printre flori stratificate,printre nori reverberând.Copilașii țes și cântăale lumii întristărilângă vechile capotecufundate în obscur.Dar Córdoba nu tresaresub misteru-ncețoșat,chiar dacă ridică umbraaburi din arhitecturi,turnul marmurei și-afirmăsubțirimi de străluciri.Florile de staniu, fine,își revendică surâsuldin a brizei șerpuirepe arcada … Citește mai mult
Lacrimi pentru Ignacio Sánchez Mejías* (1935).Piatra-i o frunte în care visele se unescfără ape unduinde sau chiparoși înghețați;Piatra-i o spinare pentru curgerea timpuluicu arbori de lacrimi, cu irizații și planete.Am privit ploile cenușii dinspre valuriridicându-și plăpânde brațe zdrențuite,pentru a nu fi vânate de piatra zăcândăce i le desface fără să se ude de sânge.Pentru că … Citește mai mult