Jacques Prevert – Copiii Care Se Iubesc

Copiii care se iubesc se-mbrățișează în picioareLângă porțile nopțiiȘi trecătorii care trec îi arată cu degetulDar copiii care se iubescNu sunt acolo pentru nimeniȘi numai umbra lorÎnlănțuită umbra tremură în noapteStârnind mânia trecătorilorMânia și disprețul lor și râsetele și invidiaCopiii care se iubesc nu sunt acolo pentru nimeniEi sunt în altă parte dincolo de noapteMult … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Tărâmul Celor Două Lumi

Tărâmul tainic ce desparteO lume-a ei de-o lume-a mea,Nu este-al viselor deșarteOri al dorinței de-a avea.E-o-ntretăiere de hotareÎn care lumea ei și-a meaSunt ca un cer cuprins de-o mare,Cu mine-n el și-n mare, ea.E-o lume-a gândurilor noastreÎmbrățișate-n necuprins,Zburând în voie printre astreȘi depărtări de neatins.Tărâmul tainic ne uneșteÎn tot ce am putea speraCând visul nostru … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Pragul Gândului Albastru

Dacă-ți sunt albastru când îmi ești căprui,Nu privi spre urma șarpelui-penelCe se zvârcolește-n ochii nesătuiCare, din nisipuri, îți promit castel. Dacă-n prag de visuri lași un ultim gândȘi-are-n el albastru, îl vei regăsiAșteptându-ți pașii înapoi trecândSpre o zi în care primul îți va fi. Dacă drumul vieții lin te va purtaPe albastrul mării, sub un … Citește mai mult

Rumi – Iubirea A Spus

Știi ce ești?Ești un manuscris al unei scrisori divine,Ești oglinda care reflectă o față zeiască.Acest univers nu este în afara ta.Privește în tine;tot ceea ce vrei să fiiEști.Ascultă secretul din profunzimeaversurilor..Și lasă-l să te ducă unde vrea..Nu uita de sfatul meuȘi nu abandona această cheie.Am terminat cu munca șiAm renunțat la toate.Acum scriu poezie.Gândul meu, … Citește mai mult

Konstantinos Kavafis – Când Îți Apar

Să le păstrezi, încearcă-te, poete,chiar dacă prea puține vei putea reține.Nălucile iubirii talepe jumătate-ascunse-n vers le pune.Să le păstrezi, încearcă-te, poete,când îți apar în minte aievea câteodată,în ceas nocturn sau în lumina-amiezii.

William Shakespeare – Sonetul LXXVI: De Ce E Versul Meu Atât de Plat

De ce e versul meu atât de plat,Lipsit de prospețime și variații?De ce, cu timpul, nu am adoptatMetode noi și stranii combinații?De ce aceleași lucruri scriu mereu,Păstrând același stil, știut prea bine,Iar fiece cuvânt spune că euL-am scris, și că provine de la mine?O, află, despre tine scriu cu drag,Tu și iubirea-mi sunteți țel. FirescE … Citește mai mult