Versuri corectate și adnotate
Din paragini care mă-mpresoarăDar cuvânt durerii că existȘi că sunt necazuri multe-n țarăȘi le văd în spirit realist. Mediocrii prea se bagă-n față.Noi, ceilalți, parcă nimic nu vrem,Hai să facem noi curat în viațăDacă vina e de la sistem. Multe legi apar, precum se știe,Dar, ca oameni sinceri și întregi.Hai să recunoaștem cu tărieCă-s mai … Citește mai mult
Am impresia că atât de tareMă asupreşte cenzura românăîncât, scăpându-i printre degeteVoi deveni încet-încetPoet european întocmai,cum aluatulFrământat de bunica mea,Scăpându-i printre degeteDevenea nu pâineaComună şi obştească a casei,Ci acele fragmente plăcute şi dulciCare se coceau primele pe plita încinsăŞi care mi se părea că sunt făcuteDin alt aluat.Atât de rău vă purtaţi cu mine,Atât de … Citește mai mult
Nu mă opun cu vorbafărdelegii, și-așa ea m-azdrobit de caldarâm, darîmi întreb poporul: ne târâm, îninfernale, groaznice cortegii?Nu se mai vede nicio șansă-nzare? Au amuțit și ultimiicocoși? Suntem neputincioși?Suntem leproși? Nimic din tot ce-avem nu ne mai doare?Să fie liniște deplină-nțară, nu sângele va hotărîacum, când toateîncercările sunt scrum prinîncăpățânarea tutelară,dar vă rostesc istoric șipostum: … Citește mai mult
Nu se găsește gaz în prăvălii,Prin lămpile ucise estenoapte, Bătrânii forfotesc de-atâtea șoapte, Tu, vremeaizbăvirii, când mai vii?.Se nasc pe frig cei mai frumoșicopii, Se fac pe frig eroicelefapte, Nu se găsește carne și nicilapte Și, Doamne-al României, ceva fi?.Murim aici sau înviem din moarte?Ne stingem toți sau mai lăsăm unsemn? Ce facem, Doamne, înghețămsolemn … Citește mai mult
Sunt vânați cu lasoul oamenii buni,Nu se-ntoarce-n sat ce se face-n sat, imobilism, voluntarism și multe sancțiuni,Cine nu a fost omorât, va fi arestat. Sunt câțiva care trec și usucă atentTot ce simt, tot ce-aud, tot ce văd,Ca să n-avem căldură, ca să n-avem curent,Ca să fie prăpăd. Dar ei vin și se duc, vârsta-i … Citește mai mult
Distrus, dezamăgit, calomniat;Ciumatul preferat al țării mele,Mă-ntorc plângând cu fața către steleȘi totuși nu-nțeleg ce s-a-ntâmplat.Sunt mecanisme care ne jertfescÎngenuchem, din când în când, de milă,Dar toată-această pagină umilăTransportă-n ea ceva neomenesc.Nu am trăit egal și fără greș,Sunt vinovat și eu, ca fiecare,Dar m-a purtat o bucurie mareLa ușa tuturora să fiu preș.Și-acum, când în … Citește mai mult