Friedrich Holderlin – Poeților

Precum în zi de sărbătoare să vadă câmpulȚăranul merge, dis-de-dimineață, cândDin noaptea caldă fulgere răcoroase căzurăTot timpul și în zări încă bubuie tunetul,În albia sa reintră fluviul,Și proaspăt pământul e verde,Și de îmbucurătoarea ploaie a ceruluiVița-de-vie picură și strălucindÎn liniștit soare stau copacii dumbrăvii.La fel rămân sub prielnice stihiiCei, cărora nu un singur meșter, ci … Citește mai mult

Ștefan Octavian Iosif – Poveste

Se spune-n basme c-a trăitDemult, demult pe lume-odatăUn biet copil orfan, robitDe-o vrăjitoare blestemată.În lanțuri ea-l ținea oricând,Și el plângea de disperare,Dar lacrimile-i, picurând,Se prefaceau mărgăritare.Iar vrăjitoarea le strângeaȘi tot mai multe vrea să strângă,Încât din ce mai mult plângea,El tot mai mult avea să plângă.Asa, copii obijduițiPe lumea noastră sunt poeții,Încătușați și chinuițiDe vraja … Citește mai mult

Fernando Pessoa – Pastorul de Turme (XXXVI)

Şi există poeţi care-s artiştişi migălesc la versurile lorca un teslar la lemne!Ce trist să nu ştii să-nfloreşti!Să fii nevoit să pui vers peste vers ca omul ce ridică un zid,să vezi dacă stă bine şi să-l dărâmi de nu stă!..Când singura casă artistică e întreg Pământulcare se schimbă şi e mereu bine şi mereu … Citește mai mult

Kazi Ploae – Park The Bus

Am scris multe versuri – chestii, trestii,În limbaj sudic, nordic, estic, vestic.Nu, nu, nu! N-ai înțeles nimic!Am biții prea mari, distrug presupuși oameni mulțumiți.Voi, ăștia, habar n-aveți!Plini de păreri multe de hateri analfabeți.Tre’ să-nțeleagă și Dorel: rupe-i capul!Te-a transformat în tac-tu hip-hop-ul.Se rugau să-i învețe,S-a dus p***t de suflet tot staff-ul cântăreței!.Organizatorii panicau bilete și … Citește mai mult

Alberto Blanco – Însuflețire

lui César Vallejo.La capătâiul mesei rotundeși-a literaturii murinde, veni un criticși-i spuse: „Atât de mult te iubesc, nu muri!”Dar – vai! – literatura murea în continuare.Se-apropiară doi profesori de ea și-i repetară:„Nu ne lăsa, Valoare! Revino la viață!”Dar – vai! – literatura murea în continuare.O vizitară douăzeci, o sută, o mie, cinci sute de miide … Citește mai mult

Alexandru Macedonski – Poeții

De ce ca norii cei de iarnăCe vin pe câmpuri ca s-aştearnăLungi strate de zăpadă,Se strâng pe unele frunţi juneNori viforoşi, sumbre furtuneCe se-mbulzesc grămadă?. Ori nu mai este-n ceruri soare,Şi-n lume viaţă râzătoareMisteruri şi amoruri?Ce patime-i însufleţeşte?Vrun vis nebun îi urmăreşteCu vecinicile-i doruri?. De sunt nebuni, voiesc să-i apăr,Că-n ochi au fulgere ce scapăr’Schântei … Citește mai mult

Alain Bosquet – Lista Cea Lungă

Lungă e lista voastră!Shelley, logodit cu cenușa.Keats, bunul prieten al ființei și al neființei.Pușkin, asasinat în apărarea iubirii.Lermontov și viața lui: cap sau pajură.Tristan Corbierecare se credea caricatura sa.Lautreamont, care refuza orice chip.Pegui, secerat ca ovăzul și grâul.Apollinaire cu sufletul trepanat.Maiakovski între absurd și revoltă.Esenin muindu-și pana în venele sale.Prea lungă e lista voastră!Tineri poeți,iertați-mă … Citește mai mult

Aleksandr Blok – Poeții

Cu bălți și cu smârcuri, aproape de-oraș,S-a-ntins mahalaua pustie.Acolo-și găsiră poeții sălașPrivind cu dispreț și trufie. Zadarnic și ziua cu soarele eiLucea peste balta coclită,Poeții, ascunși, o-necau cu temeiÎn vin și în muncă-ndârjită. Adeseori, beți, își jurau că sunt frați,Stăteau în palavre deșarte,În zori amețeau, și în casă-ncuiațiCu râvnă munceau mai departe. Ieșeau ca dulăii … Citește mai mult

Arthur Rimbaud – Poetii de Şapte Ani

Domnului P. Demeny.Şi Mama, -nchizând cartea lui cu mândrie,Pleca mulţumită şi fără să ştieCă-n ochii albaştri, sub fruntea înaltă,I-ascunde copilul oroarea lui toată.Asuda toată ziua de-ascultare, supus;Era foarte deştept, însă ticuri a pusPe faţa-i o acră ipocrizie.Pe ganguri umbrite mustind igrasie,Trecea scoţând limba iar pumnii-i ţineaPe şolduri; sub pleoape steluţe zărea.O uşă-i deschisă spre seară; … Citește mai mult