Tadeusz Rożewicz - Poem Patetic
Îi vor huli pe poeți / veacuri de-a rândul / au șters pământul și stelele … →
Îi vor huli pe poeți / veacuri de-a rândul / au șters pământul și stelele … →
Pentru că vorbirea mea poate fi vântul care ascuțe stelele, / pentru că nimic din … →
În amintirea lui K. I. Galczyński. / Cad lacrimi și păsări / stele și zăpadă … →
Prietena, să nu mai rostim zadarnicul sunet / cu care-l chemau muritorii! / Astăzi, vorbind … →
Poetul, / captiv al propriei singurătăți, / prizonier al propriei dureri, / al propriului destin, … →
Poet e cel care scrie poeme / și cel care nu scrie poeme / poet … →
Ei, aș! spunea poetul, clipind suav din rime / Pe el ningeau valpurgic bilingvi nămeți … →
Mocnind tăciuni ascunși în scrum, / pe coarda lirei să-i frământe / s-a dus poetul … →
S-a-nnoptat încet cu-ncetul, / Luna vraja și-o îmbie, / Singur-singurel poetul / Bate ulița pustie. … →
Eu nu cred că trebuie să tacă poetul. / Dar nici să cânte nu cred … →