Versuri corectate și adnotate
I-auzi, neică, turtureaua,Haide să-nfundăm vâlceauaUnde cântă turtureaua.I-auzi, neică, și-o mierlițăJos în vale-n poienițăȘi vino să-mi dai guriță.I-auzi, neică, pițigoiul,Haide să-nfundăm zăvoiulUnde cântă pițigoiul.I-auzi, neică, cucul cântă,Ieși afară de-l ascultă,Cum mai cântă de frumosDe pică frunza pe jos.
Pe un cuc,Într-un zavoiL-a-ntrebat un pițigoi:Cucule, hoinar prin lume,Pentru ce motiv anumePrintre ramuri,Ca nucauc,Strigi tot timpul:Cu-cu, cu-cu?Și vestitul trubadur,I-am răspuns privind în jur:Pentru că,Am eu o teamă,Dacă tac, uit cum mă cheamă.
Sus, pe gardul dinspre vie,O găină cenușieȘi-un cocoș împintenatS-au suit și stau la sfat:-Ia te uită, mă rog ție,Cât de sus ne-am înălțat!.Și deodată, cu glas mareÎncepură amândoiSă cotcodăcească-n soare:-Nimeni nu mai e ca noi!Nimeni nu mai e ca noi!.Dar de sus, din corcoduș,Pitulându-se-ntre foi,Mititel și jucăuș,Le-a răspuns un pițigoi:-Câți ca voi! Câți ca voi!
O pereche de pițigoiocolind spiniiși-au făcut cuibîn cutia de scrisori,la poarta grădinii.Că-i ploaie, că-i senin,nici un semn, nici o veste.Răvașe dorite nu vinniciodată, de nicăieri,dar în cutia de scrisorice gureșe ardori!.Din zori până-n seară,din seară până-n zori,păsări se zbat prin criniiși vara păcatului,la curtea-nsinguratului.
Pițigoi, pițigoi,Nu mai treci și pe la noi!Umblu prin copaci străiniȘi te văd pe la vecini.Aveam două rânduneleȘi-au plecat din cuib și ele.Vă feriți de prispa meaParcă v-am făcut ceva.Pe când eu, mereu, deștept,Toată noaptea vă aștept,Toată ziua, toată vara,Să v-ascult ciupind vioara.Pițigoi, mă simt sortitSă mă știu tot părăsit.