piatra

Luca Cipolla – Sunt Urzica Dintr-o Recoltă

de

Sunt urzica dintr-o recoltăUnde o durere lâncedă nu mă cuprinde;Sunt nisip pe dalelePe care un car îl brăzdează în trecerea sa;Piele aspră la întoarcereUnde soarele este fiere și pedepsește membrele mele;Dar mă gândesc la acea piatră smulgându-se contrastuluiDin cauza vântului,Pentru marele astru.

Nichita Stănescu – Nemulțumiri

de

Această steauă fixădădea din raze ca iubita mea din plete,nemulțumită steaua, ea, era de timp,nemulțumită draga, ea, era de mine.Acest sânge al meu dădea din el,nemulțumită de mine, viața mea.Ah, dar piatraah, dar piatrase lăsa datăse lăsa dedatăse lăsa clătinatăse lăsa vopsităse lăsa albăse lăsa piramidalăse lăsa sculptată,se lăsa tocită,ah, piatra!

Kusano Shinpei – Piatra

de

Crescând în afara faliei,Oțetarul și pinulJilavi de ploaie.Florile fluxuluiSe reflectă-n granitul neted ca o piele.În calmaProfunzime a eternei întoarceri,Furnici și bureți,Marele templu al aparițiilor….NoriiLunecând în văzduhSunt albaștri.Încununată de alge,Pal, străluceștePiatra

Nichita Stănescu – Câteva Generalități Asupra Vitezei

de

Ne diferim unii de alții prin viteză.Ne este comună numai singurătatea.Viteza de existență a unei pietree mai lentă decât viteza de existențăa unui cal.Dar piatra vede soarele și steleleiar calul vede câmpul și iarba.Zic:Piramidele au însemnat viteza cea mai leneșă,privirea cea mai lungă.O mumie de faraon e o bucată de piatră.Faraonul de carne a văzut … Citește mai mult

Iannis Ritsos – Elena – Această Piatră O Cercetez

de

Această piatră o cercetez acum noaptea, ore-n șir –neagră, fără răsfrângeri – ea crește, crește, se umplede ape negre – apele cresc, se înalță, mă scufundnu spre adâncul de jos, ci înspre un adânc de sus; de acolozăresc jos odaia mea, pe mine însămi, dulapul, slujnicelecertându-se mut; văd una urcatăpe un scăunel, ștergând cu o … Citește mai mult

Nichita Stănescu – Jupiter Conservator

de

Orice lucru e mai puțin realdecât amintirea mea despre el.Orice amintire e mai puțin realădecât faptul nașterii.O, voi strămoși, tu strălumină,gingașule de ochi, pat de nimicpentru un somn de nicicândal vederii.Ce greu poate să fie cuvântul!Locul lui de baștină, ca apa este,dar amintirile lui, darsemnul lui, sufletul luirâde, surâde,pentru că de piatră esteși cum bine … Citește mai mult

Iannis Ritsos – Seara

de

Uscat scuipatu-n gura zilei,uscat;pentru ca să lipești un timbrupe-o carte poștală mamei tale;și praful lipitde unghii și ochi,precum amărăciunea pe pielea-amintirii.Ne-am urcat și-am coborât de pe muntecărând în cârcă piatra și moartea;sub ocară și biciam cântărit apa și piatra,viața și moartea;ne-am obișnuit – s-a-mpuținat paraponul,și mânia s-a împuținat,numai hotărârea, nu.Între târnăcopul și sapa nopțiise odihnesc … Citește mai mult

Iannis Ritsos – Gata

de

Trepte-trepte corturile pe pantă,sus, drept spre cer,înfipte corturile-n piatră,prinse cu încăpățânare,cu pironul soarelui drept în pieptși orizontul ruptca centironul jandarmului.Vin, pleacă zilele – piatra rămâne piatră.Câteodată trece o corabie,un norlasă în urmă puțină umbră –mică fereastrăce dă spre copacul de-odinioară.Nu se schimbă nimic.Nici inima, nici piatra nu se schimbă.De piatră-i patul pe care ne culcăm,de … Citește mai mult

Nichita Stănescu – Nemulțumire

de

Această steauă fixădădea din raze ca iubita mea din plete,nemulțumită steaua, ea, era de timpnemulțumită draga, ea, era de mine.Acest sânge al meu dădea din el,nemulțumită de mine, viața mea.Ah, dar piatraah, dar piatrase lăsa datăse lăsa dedatăse lăsa clătinatăse lăsa vopsităse lăsa albăse lăsa piramidalăse lăsa sculptată,se lăsa tocită,ah, piatra!