Vasile Carlova – Inserarea
Pe când abia se vede a soarelui luminăÎn vârful unui munte, pe fruntea unui nor,Și zefirul mai rece începe de suspinăPrin frunze, pe câmpie cevași mai tărișor;Pe-acea plăcută vreme în astă tristă vale,De zgomot mai de lături, eu totdeauna viu,Pe muchea cea mai naltă de mă așez cu jale,Singurătății încă petrecere de țiu.Întorc a mea … Citește mai mult