Versuri corectate și adnotate
Totul ți s-a părut un vis,Poate-o legendă, cine știe,Și multe versuri tu ai scrisPe pagini albe de hârtie.O țară ca în basme, spui,Acum la despărțire,Și văd cum azi te indispuiÎn gânduri și-n simțire.Dar n-a fost vis unde ai fost,Pădurea te-a iubit,Și frunzele un adăpostȚi-au dat, și ai zâmbit.Nu te-ntrista, grădina-i goalăDar plină e când te … Citește mai mult
Ascultați, acum copii,povestea noastră, într-o zi,în pădurea de sub deale mare carnaval.Mulțimea animaleloralege-acum pe șeful lor,iar dirijor la carnavale nărăvașul cal. Refren:Așa e în pădure,așa e în pădure,așa e în pădure,când e carnaval. Ursul cu vulpea a dansatfiindcă de coadă a uitat,dar când aminte și-a adusn-a mai răbdat și-a spus:„Să știi vulpița, draga mea,mă uit … Citește mai mult
Pădurea visurilor mele,Dă semne că-nfrunzește iar,Că va cânta, din nou, sub stele,În vechiul ritm, crepuscular.Își va reînvia izvorulDin care versuri noi, mai vii,Vor fi, în inimi, ajutorulTrimis de vise-n zori de zi.Iar dacă apa lui, mai clarăDecât oricare strop de cer,Va face ca un lac s-apară,Voi fi, pădurii, condeier.Și îmi voi cufunda pocalulÎn lacul visului … Citește mai mult
În adâncul păduriiîn cel mai adâncluminiș din adâncul pădurii,unde lumina-uitare de sineîși pierde culorileexistă o potecă ascunsăpe care omul n-o știe.Numai ursul bătrânși căprioara rănită,numai șarpele vătămatși privighetoarea fără aripise târâie până acolo,transfigurateși cad.Și-n timp ce luminaîn uitare de sineîși pierde culorile,un abur ușor, nevăzut,se dezbracă de blănuri și peneși pornește încetpe potecă,printre ramuri,în sus.
Pădure și iar pădure,Ce ferice e de tineCă n-ai necazuri pe lume!N-ai nici dor, nici dragoste,De ce-ți pică frunzele,De ce-ți pică frunzele?Nu m-aș plânge, nu m-aș teme,Nu m-aș plânge, nu m-aș teme,Dar mă trec fără de vreme,Pe tine te bate vântul,Pe mine mă bate gândul,Pe mine mă bate gândul.C-așa-mi vine câteodată,Așa-mi vine câteodatăSă las mamă, … Citește mai mult
Căsătoria nu e o casănici măcar un cort.Este înainte de asta și încă mai rece:Marginea pădurii, margineadeșertului,scările nevopsitedin spate unde ne ghemuimafara mâncând popcorn,unde, suferind și cu mirarea,că am supraviețuit chiar șipână acum,învățăm să facem focul.
Împărat slăvit e codrul,Neamuri mii îi cresc sub poale,Toate-nflorind din milaCodrului, Măriei sale.Lună, Soare și LuceferiEl le poartă-n a lui herb,Împrejuru-i are dameȘi curteni din neamul Cerb.Crainici, iepurii cei repeziPurtători îi sunt de vești,Filomele-i țin orchestrulȘi izvoare spun povești.Peste flori, ce cresc în umbră,Lângă ape pe potici,Vezi bejănii de albine,Armii grele de furnici.Hai și noi … Citește mai mult
În furtuni se-neacă pasulce străbate parcul gol,grea e seara, greu popasulpeste frunze și nămol. Furiile se îneacăîn tomnaticele ploicare vin să se întreacăcu pârâul din zăvoi. Neagra pădure se scufundăîn amintiri de mult plecatespre o poveste muribundă,spre răni deja de mult uitate. Mă-ntreb sfios, ne-ncrezător,parcă visând un vis umil,de-am fost și eu un călătorpe aripi … Citește mai mult
Nu este pe lume plăcere mai mareDecât vânătoarea cu jocuri zglobiiÎn sunet de cornuri să treci prin zăvoaieS-alergi căprioare prin văi şi câmpii. Refren: Ni-i viaţa voioasă, plăcerea-i divinăCe clipe de farmec pe veci ne supunÎn codrul cel verde sub bolta seninăCântarea răsună şi vinu-i mai bun. Diana prin codri ne poartă sprinţarăPe ger şi … Citește mai mult
Dacă mâine ziua ne va fi-nsorită,mergem la pădure? Vrei să ne plimbămpe cărări cu frunze și să mai uitămtot ce-nseamnă viață, când e netrăită?.Ți-amintești cărarea care șerpuieștepe sub ramuri prinse-n trunchiuri argintii?Frunze de mesteacăn, te așteaptă. Viisă vedem pădurea care ne iubește?.Știu, e doar pădure, dar, când vântul treceprin veșmânt de frunze, pot să îi … Citește mai mult