Versuri corectate și adnotate
Oraș de orgii, plimbări și bucurii!Orașul pe care l-am trăit și cântat în mijlocul tău îl va face într-o ziilustru,Nu participanții la tine – nu mesele tale schimbătoare, ochelarii tăi,rambursează-mă;Nu rândurile interminabile ale caselor voastre – și nici navele dindane,Nici procesiunile din străzi, nici geamurile luminoase, cubunuri din ele;Nici să conversez cu persoanele învățate sau … Citește mai mult
Venim de pe străzi jegoaseNe găsești pe terase straseUn fel de 6-6 cu 7-7 paseVerde în țiple, începe filmulBagi 2, începe tribulRulezi și derulezi încet anotimpulStăm tirați cu fraieri palmațiFum în ochi, suntem toți pirațiCu frați, luna apare, vampiri vrem la soareOchelari, pleoape grele, după femeleZâmbim obișnuit, suntem mici cu vremuri grele.E seara, facem ce … Citește mai mult
Păduri pretutindeni, orașul are un trup păros și puternic – bine esă ai o colibă în Dahlem și să te visezi în Neanderthal, bine esă ai patru picioare și-un blazon cumpărat de la cerșetorul bătrânși-o iubită în formă de S – bine e să-ți scrii numelepe-acest splendid ambalaj și coborând în taverne să fraternizezicu apașii, … Citește mai mult
Departe de oraș se simte primăvara.Văpaia o presimt din mers și-aștept mereu.Acolo suflă-amurgul și încrețește mareaȘi-această răsuflare mi-e chinul cel mai greu.Știu: capitala-i plină de vuiet și-i departe,Dogoritor, amurgul o asuprește iar.O, inimi sărăcite! O, chipuri disperate!Nu știți că-i primăvară, vi-i sufletul amar.Și-aici, ca amintirea de caste vremi trecuteDin zariște se-arată figuri necunoscute,Văpaia veșniciei și … Citește mai mult
Oraș al navelor!(O, corăbii negre! O, corăbii înverșunate!O, navele cu aburi și navele cu vele frumoase, ascuțite!)Orașul lumii! (căci toate cursele sunt aici;Toate țările pământului contribuie aici;)Orașul mării! Oraș al mareelor grăbite și strălucitoare!Orașul ale cărui valuri strălucitoare se grăbesc sau se retrag continuu, învârtindu-se șiafară, cu vânturi și spumă!Orașul de deșeuri și magazine! Oraș … Citește mai mult
Atunci când orașul meu doarme visează monștriÎi pictează noaptea pe betoane, toți cu ochi roșiiLumini murdare se preling din neoanePalpâind pe pereții gri.Atunci când orașul meu doarme visează-n culoriVisează forme seducătoare pentru amatoriVinde iluzii, prafuri, tarfe și nu știiCă ești captiv în filmul lor.Peste tot sunt numai umbreÎn întuneric pândesc umbreMai bine lasă tot și … Citește mai mult
Luna într-o oră răsare,Pe o șosea mare,Înspre oraș pietruită,SosescCarele, de departe. Mijind Luna, muzici sunăȘi rouă apare,Scârțâind, în raza Lunii,SosescCarele, de departe. Cel ce-n somn spre Lună doarme,Visând cu-ngrijorare,Când, din depărtare, străduindSosescCarele, de departe. Înspre oraș merg, vând, cumpără,Trosnesc roțile slabe,Scârțâind, cu țârlâiturăSosescCarele, de departe. Luna cade, e zori de ziȘi-n zori, tare multeLămpi de … Citește mai mult
Lui E. Ivanov.El doarme-n roșul asfințitCe-și joacă razele pe-armură.De sub copita grea, strivit,Un șarpe sâsâie cu ură. Vor coborî seri după seri,Va crește șarpele-n tărie,În mâna cea întinsă-n zăriVa arde iar făclia vie. Vor fulgera lumini, lumini,Vitrine, șir de felinare.Perechi ținându-se de mâini,Încet porni-vor pe trotuare. Sub manta-ntunecatei bolțiOchi vor căta alți ochi în noapteȘi … Citește mai mult
Mi s-a arătat în vis un oraș care nu poate fi biruit chiar dacă s-ar năpusti asupra lui tot restul pământului,Și-am visat că era noul oraș al Prieteniei,Și că-n acel oraș, mai presus de toate, era prețuită o robustă și mare iubire,Și se vedea că era așa din tot ce făceau cetățenii acelui oraș în … Citește mai mult
1Eu, Bertolt Brecht, vin din pădurile negre.Maică-mea m-a adus în spații citadineîn timp ce mă purta în ea. Și răceala pădurilorpână la moarte o să rămână în mine.2În orașul de asfalt mă simt la mine acasă.Cu slujba de înmormântare asigurat,cu ziare, cu tutun și cu rachiu,neîncrezător și leneș și, până la urmă, împăcat.3Sunt prietenos cu … Citește mai mult