George Topârceanu – Octombrie

Octombrie-a lăsat pe dealuriCovoare galbene și roșii.Trec nouri de argint în valuriȘi cântă-a dragoste cocoșii.Mă uit mereu la barometruȘi mă-nfior când scade-un pic,Căci soarele e tot mai micÎn diametru.Dar pe sub cerul cald ca-n maiTrec zile albe după zile,Mai nestatornice și maiSubtile.Întârziată fără vremeSe plimbă Toamna prin grădiniCu faldurii hlamidei pliniDe crizanteme.Și cum abia plutește-n … Citește mai mult

Gunnar Ekelöf – Oglindă de Octombrie

Nervii scârțâie blând în amurgulcurgând cenușiu și-ncet pe fereastră,florile roșii dor în amurgși lampa cântă într-un colț singuratică.Liniștea bea calma ploaie de toamnăce nu mai aduce recoltei vreun dar,și mâinile-mpreunate se încălzesc,privirile fixe-ncet se-ntunecă printre tăciunii aprinși.

Giuseppe Ungaretti – Acord Amar

Într-o amiază a unui octombrieDe pe armonioasele dealuriÎn mijlocul norilor denși coborândCaii Dioscurilor,La copitele lor în extazSe oprise-un copil,Peste valuri săltau.(Printr-un amar acord al amintirilorCătre umbre de bananieriȘi de uriașe rătăcitoareBroaște-țestoase între blocuriPe ape imense și indiferenteSub altă orânduire de aștriPrintre pescăruși singulari.).Zbor până la câmpia unde copilulScormonea în nisip,De lumina fulgerelor arsăTransparența dragelor degeteScăldate … Citește mai mult

Peter Huchel – Lumină de Octombrie

Octombrie, şi para din urmă, ca de miere,E gata să-şi dea drumul, grea de must;Ţânţaru-n ultimele-i zile de plăcereBea cea din urmă rază, ca sângele la gust,Ce suge-ncet verdeaţa de-arţar de pe poteci,Încât copacul pare că de păienjeni moare,Cu frunzele-i dinţate ca nişte lilieci,Blând ameţite-n vânt de soare.De aer, orice moarte e dulce peste fire,De … Citește mai mult

Eugenio Montale – Octombrie de Sânge

În primele zile din octombriepe vârful Mescoajungeau sfârșiți de lunga călătorieporumbeii sălbatici; și nemișcați la pândăcu vechi puști încărcate pe țeavăpline cu aliceoamenii de la mine și pescariiporneau măcelul înaripatelor.Mureau aproape toate dar în ziua pe care mi-o amintescunul s-a salvat și rănita fost dus apoi în grădina noastră.Putea poate să moară la frigarecum li … Citește mai mult

Nicolae Nicolau – Octombrie

Vino!.. fructele tale din urmă, acumse-ncarcă de aur şi taine; din urne solarefagurii grei mai adună ştiutul parfum..O linişte rece adoarme în ultima floare.Verdea mângâiere a iernii nu va mai fi,şi nici, printre ramuri adânci, în amurg, vreo foşnire..Mulcom, cântările vechi se vor pierde – tu ştii –apoi peste toate va ninge o grea desfrunzire.Vino!.. … Citește mai mult

Nichita Stănescu – Seara pe Deal

Îndură-te de mine,iubita mea visată,cum timpul se îndurăde ore altădată.Înțepenește-mi ochiulși neclipește-mi-l,învârte-n juru-ți foculcu para de copil.Și lasă-mă-n căldurăca pe un animal,si lasă-mă-ntorsurăca valul mării, val.Și încrețește-mi pieleași părul tău sălbatic,și lasă-mi în picioareun fel de mers apatic,lunatic,sub razafără îngenuncherede argint pieritor,de orbul dracului ce sunt,de scumpa vieții mele,ce ești.Octombrie 1980

Nora Iuga – Poem De Octombrie

Venea pe străzi ocoliteVenea încet subversiv mai țin minte rochiași geanta ei rozca o fondantă uriașăsunt iremediabil îndrăgostită de minemirosul mănușilor și al ciorapilor de damăseara printre clasoare și monezi vechiumbra aceea subțiraticămagnetismul ei inefabiloctombrie tolănit pe frunzeoctombrie cu albine pe geamuriea pasărea își trimite de dincoloinelul de care încă m-agățo bătrână linge cu limba … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Octombrie

Octombrie-a lăsat pe dealuriCovoare galbene și roșii.Trec nori de argint în valuriȘi cântă-a dragoste cocoșii.Mă uit mereu la barometruȘi mă-nfior când scade-un pic,Căci soarele e tot mai micÎn diametru.Dar pe sub cerul cald ca-n maiTrec zile albe după zile,Mai nestatornice și maiSubtile.Întârziată fără vremeSe plimbă Toamna prin grădiniCu faldurii hlamidei pliniDe crizanteme.Și cum abia plutește-n … Citește mai mult

Tudor Gheorghe – Octombrie

Octombrie-a lăsat pe dealuricovoare galbene și roșii,pe nouri de-argint în valuriși cântă a dragostei cocoșii.Mă uit mereu la barometruși mă-nfior când scade-un pic,că soarele e tot mai micîn diametru.Și pe sub cerul cam ca maitrec zile albe după zile,mai nestatornice și maisubtile.Întârziată fără vremese plimbă toamna prin grădini,cu falduri la mii de crinide crizanteme.Și cum … Citește mai mult