Ana Blandiana – Nord
Nord.Puterea soareluiRefuzând echilibrul cu noaptea,Lumină neliniștitoareAșa cum binele pur este amenințător,Dovadă că omenireaȘi-a condamnat la moarteNu atât criminalii,Cât sfinții.
Versuri corectate și adnotate
Nord.Puterea soareluiRefuzând echilibrul cu noaptea,Lumină neliniștitoareAșa cum binele pur este amenințător,Dovadă că omenireaȘi-a condamnat la moarteNu atât criminalii,Cât sfinții.
Stele recipe drumuri.E un du-te vinoprin păduri de fum.Turme de oi suspinăsub aurora continuă.Sub izbiturasecuriivăi și păduri auun tremur de cisternă.Sub izbiturasecurii!
Nici o iubire nu vinesă colinde colinde.Mai exiști? Coiful tău alb,într-un nord carnaval,mai răsari într-un nord carnaval,tiugi de vânt, între coapse de vânt,mască albă, râs albîn rafale de vânt?Ce sărbătoare, peste râs, peste plâns!Mai colinzi de colinde,draga mea fără chip,mască albă, tăcuto, pe stradafără capăt și fine,Nordfără capăt și fine?.. Și stă în răspântia albămeșter … Citește mai mult
Lungi stoluri grăbite țin calea spre Nord;Trist ele țipă.Departe, amurgul azvârle-n fiordAur o clipă. Pătate de umbră, dorm apele verzi,Moarte pe mare.Cu ochii nostalgici de-a pururea pierziȚărmul din zare. De zile lăsat-am valul nomadTot să ne ducă –Azi de zăpadă umbrită de brad,Dor ne apucă. Și buciumul nostru își aruncă păgânGlasul pe unde..Doar țipăt de … Citește mai mult
Piața femeilor.Nord fără speranță.Ridică puțin rochia.Noaptea pune o mie de întrebări.Un război care nu le trebuia nici orbilorAcum ai sânul foarte rotund
Unei femei din Nord.Prin ce-nnodate drumuri, pornind la ce răscruceÎncepe noaptea noastră să curgă, nu mai știu.Văd doar, la geamuri, fuga trăsurii ce ne duce,Cu-un sac de somn pe capră: ghebosul vizitiu.În limba țării tale, mă necăjeam a spuneCă ești supremul bine, înaltul meu regat;Că nu cuprinde altă dulceață și minuneOrașul-zmeu, orașul țestos și ferecat.Cu … Citește mai mult
În oase miazănoapte mi-a tulburat penița,Ce-n sunet surd de-aripă îneacă matca foii,Și-am frânt corpul de ceară ce îl cântau strigoii,De sub bezne, de sub cer descătușând dorința.Alerg printre stilouri îndreptate ostentativ spre cer.Din când în când unele dintre eleSe apleacă și mă sărută pe creștet:Apăsare depresivă.Și în cursa asta fără sfârșit mă simt de parcăMi-aș … Citește mai mult
Visez la Nordul plin de cețuri grele!În vechiul port, din anii seculari,Corăbii trec și luntre de pescari,Alunecând cu albele vintrele!.Se leagănă pe coapsele lor tari,Și pe catarg c-un stol de rândunele,Și-același cântec urcă pân-la stele,Ce-l scot din piept vânjoșii marinari.Din vălul alb, scăpându-i o șuviță,Pe țărm, îndrăgostita pescărițăPrivind în val un aurit delfin,.Ca unda ce-i … Citește mai mult
O! Nordul, Nordul lumilor polare,Cu sloiuri ce privirile-ți înșală,Scăldate-ntr-o eternă rumenealăDe basm; o, culmile fără suflare!.Doar norii plâng pe margini de ghețare,Pe-ncremenite mări ca de sineală,Străluce „Aurora Boreală” –Inel de-argint al nunților solare.Dar noapte ce coboară lin din ceață,Și ard ca-n vis castelele de gheațăHaotic cu reflexe de sidef.Iar surâzând mai mândră decât toate,A Nordului … Citește mai mult