Natura

Doine – Cucul

de

Frunză verde de pelin,Ce-mi ești, cucule, hain,De cânți vara-n jumătateȘ-apoi zbori în altă parte?Cuculet, pasăre sură!Mușca-ți-aș limba din gură,Cântecul să nu-ți mai zici,Nici să mai colinzi pe-aici.Vara vii, vara te duciCând îs dragostele dulci.Cântă-mi mie încă-o datăCă mi-e mintea tulburată.Cântă-n dreapta mea cu foc, [1]Să am parte de noroc.Cântă-n fața mea cu drag,Că ți-oi da … Citește mai mult

DOC – Toamna Profesoară

de

Intro:Auzi, bă, las-o să intre.A venit Toamna. Verse 1:Doar ce-a sunat frate-miu, am 2 nepoți,În curând lu’ asta mică punem 2 pe tort,Mare sentiment, l-aș pune-n foi pe tot,Da’ nu pot, că nu-s cuvinte să însemne atât de mult.Un copac sub geam, l-am rugat să facă flori,Le-a făcut, au căzut, totu-i trecător,Nu știu dacă-s creator … Citește mai mult

Dragoş Vrânceanu – Cornuri de Lut

de

Inima noastră când s-a născut,a cântat din cornuri de lut.Dacă vuiește, ori stă să se culce,vocea pământului e dulce.Nimeni nu poate să ne despartă de noi,de suntem oameni ori poate eroi.Crește într-una mărețul univers –să-i dăm ocol cu un vers.Cu viitorul, cu îndepărtatul trecut,vorbim prin cornuri de lut.

Afanasii Fet – Către Ciocârlie

de

Către ciocârlie.Ziua ori că seara,În zarea devreme –Numai că nevăzutăCântă de asupra mea.Îndelung mă voi pierde-n ascultareaSunetului din înălțime,De parcă acest cântecelMi-l cânți nu tu. Către ciocârlie.Zori că-s, ziuă multă,Ori că e apus,Cântă nevăzutăDe mine mai sus.Ca într-o uitareTe voi ascultaParcă-acea cântareNu este a ta.

Veta Biriş – Codrule cu Frunză Rară

de

Codrule cu frunză rară,Frunza-n tine să dea iară,Floricele să răsară,Eu să viu cu badea iară.Codrule, la umbra taAm știut ce-i dragostea,Dragostea și lacrimaCând m-o lăsat bădița.Hai, bade, să ne luămȘi-amândoi noi să jurămCă noi care ne-om lăsaSă se usuce ca iarba.

Lucian Blaga – Zi de Septembrie

de

Vino să vezi! În târzia bogată căldură-nchisîntre ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost,până-n cealaltă zareîncă o dată tărâmul să crească ar vrea. Și-n unghi săgetatpământul își trimitecocorii spre cercul cel mare. Lumina ce largă e!Albastrul ce crud! Unei noi creșteri, văratice-n toamnă,se parec-am fi hărăziți și aleși. Și-o clipă ne e-ngăduitbănuituluiSudsă-i trimitem un … Citește mai mult

Ion Pillat – Veverița

de

Veverița, care n-aiCasă, curte și alai,Legănându-te îmi staiSus, pe ramură, ca-n rai.C-o alună-n gheare miciDe nimic nu-ți pasă, niciDe paftale și mărgele,Scumpe-n ochii dragei mele,Nici rublele de-argintPentru cari se bat și mint,Lingușindu-se avan,Toti boierii-n divan.Stai pe ramura de teiȘi te uiți de sus la ei,Stai pe creanga de stejarȘi de nimeni n-ai habar.

Iulian Boldea – Pe Plajă

de

Pe plajă,pe plaja cu stele de mare străvezii,valurile se succed unul după altul.Trecutul secret al mării se aude,departe aproape aproape departe,ca o spaimă catifelată,ca un arhetip neînţeles,ca o formă mereu schimbătoare.Doar umerii mei de nisip și meduze ascunseîn arhitectura tivită cu tainăa valurilor.