natura romaneasca

Serghei Esenin – După Toți Cei Care I-am Lăsat Departe

de

După toți cei care i-am lăsat departe,După câmpul neted poleit cu-argint,Ca o porumbiță singură, deoparte,Inima tânjește, nu mai pot s-o mint.Ciugulind subțire, prinde amintirea,Cea dintâi zăpadă, pașii noi din ea.Săniile bălții au oprit plutireaCârdului de rațe ce călătorea.Din mălinul tânăr, lunecând sub geamuri,Umbra își întinde brațele ei moi.Aburind amurgul poposit pe ramuri,Își fumează pipa apa … Citește mai mult

Gabriela Melinescu – Două Imnuri

de

Sălbăticit, în aer liber, steagsărbătorit pe țărmul meu oriunde,aspru cristal și-adevărat în carenici o lumină falsă nu pătrunde.Cuvintele se luptă să atingăcu sufletul doar frumusețea ta.Și ies din inimă ca dintr-un foc curatîn care trupurile mi le-am aruncat.Ești lucrul singur care umbră n-aredeasupra mea, timp suspendat și astruegal văzduhului pe care îl respir –roșu și … Citește mai mult

Mihail Lermontov – Când Trece Vântișorul

de

Când trece vântișorul prin auritul grâu,Și-și leagănă verdeața pădurea răcoroasă,Din umbra dulce-a frunzei sub cerul albastriuVoios îmi râde pruna cea dulce și gustoasă.Ori când de sub o tufă, în dulce primăvară,În ceasul dimineții, în rumeneala seriiPrietenos privește frumoasa lăcrimioară,Argintul viu scăldându-și în roua primăverii.Când pârâiașul rece, scurgându-se prin vale,Șoptind, mă afundă în visuri și uitare,Povești … Citește mai mult

Civic Rebels – Dincolo de Neguri

de

Cărări ascunseCoboară din muntePrin păduri de povesteCe frunza își lasăSă zboare ca vântulÎmi freamătă gândulCărări ce mă duc acasă.Fagul de vegheÎn scorburi negreTaine ascundeFăr’ de glas îmi vorbeșteDe plaiuri cu zâneDin goluri cu stâneUnde sufletul îmi rătăcește.Pământul e patulSub cerul înaltulStelelor, ielelorLuna-i de cearăVise adunÎn mireasmă de fânCât îmi e dor de vară.În pridvor stă … Citește mai mult

Horia Niţulescu – Ultimul Drum Prin Țară

de

Se mai văd doar munții, ca o boare,Brumărie peste-nalte metereze.Lasă ochiu-ntreg să mai viseze,Beat de-aceste lanuri și ogoare.Câmpurile ce se-alungă-n urmă,Crânguri și zăvoaie și cirezi;Satele-ngropate-ntre livezi,Drumuri albe, lungi, un car, o turmă.Solitare cumpeni către cer,O clopotniță, lucind departe-n zare,Râuri zvelte, harnice izvoare,Podu-acesta, uruind, de fier.Aerul de seară, de tămâie.Toate-acestea strânge-le sub pleoape.Va veni, târziu, să … Citește mai mult

Afanasii Fet – Încă Mireasma Primăverii

de

Încă mireasma primăveriiPână la noi nu s-a-nclinatȘi râpile-n omăt sunt pline,Din zori căruțele-n suspineS-aud pe drumul înghețat.De-abia-n amiezi e cald de SoareȘi teiu-n vârf s-a înroșitE străveziu mestecănișulPrivighetoarea cu furișulPrin tufe-un cânt n-a îndrăznit.Dar vestea vie de renașteriCocorii-o poartă prin tăriiParcă-n privire îi pricepeO mândră fată-n larg de stepeC-obrajii rumeni-argintii.1854