monotonie – Versuri.pro

Daniel Iancu - În Orașul În Care Plouă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
orășenii pe trotuare,
merg ținându-se de mână

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
de sub vechile umbrele
ce suspină și se-ndoaie
umede de-atâta ploaie
orășenii pe trotuare par păpuși automate
date jos din galantare.

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
nu răsună pe trotuare
decât pașii celor care merg,
ținându-se de mână,
numărând în gând cadența
picaturilor de ploaie
ce coboară din umbrele
din burlane și din cer..
cu puterea unui ser
dătător de viață lentă,
monotonă, inutilă și absentă..

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
un bătrân și o bătrână,
două jucării stricate,
merg ținându-se de mână..

În orașul-n care plouă
de trei ori pe săptămână
de trei ori pe săptămână
de trei ooooori pe săptaaaamaaanaaaa

Mircea Demetriade - Monotonia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Și se întinde monotonia
Ce peste creieri s-a răspândit:
Balsamul lenei desăvârșit
În trup aduce nevolnicia!
Gânduri bizare nasc nebunia,
Mi-arată moartea ca țel dorit;
Și se întinde monotonia
Ce peste creieri s-a răspândit.
Flori ce-mi sădise copilăria
De care vârsta m-a rătăcit,
Pierzând aroma cu veselia,
Sub țeastă acuma moarte-ați pălit.
Și se întinde monotonia.

Camelia Lucius - Repetiție

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Asta e viața
În ea e doar repetiția
Zilnic faci la fel
Te trezești cam greuțel
Apoi te îmbraci, mănânci
Stai, te plimbi vreo trei ceasuri
Iar mănânci de te saturi
Te fâțâi de colo-colo
Te uiți la un meci de Polo
Seara aceeași poveste, m-am săturat
Mănânci de te-ai îndopat
Stai, te plimbi
Sus în pat te culci
Asta faci zi de zi
Eu mă plictisesc să știi
Tu te plictisești așa
Dacă nu, nu citi povestea

Carpatin feat Gato - Cafea Cu Gust Amar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sunt confuz, am căzut într-o stare fără remediu
Ochii-mi cad din orbite și pleacă într-un alt mediu
Trupul rămâne nemișcat, înghețat, în picioare
În timp ce gândul fuge de gratii, făcându-și scăpare
Mă trezesc la realitatea urbană, un vis alb-negru
Și-ncep să merg ușor pe asfaltul meu, cerul cel sobru
Vreau să scap de monotonie, să o scot din mine
Așa că-mi prepar o cafea și aștept să mă fac bine
Amestec cu răbdare în ceașca albă, fierbinte
Zgomotul linguriței cu zahăr îmi aduce-aminte
Iarăși de filmul fără actori, fără vre-un rol
În care sunt prins doar eu, restul pământului e gol
Încep să beau puțin câte puțin din cafea
Gustul ei amar mă scufundă ca în vopsea
Mii de cuvinte își fac loc în capul meu și-omoară stresul
Licoarea coboară în josul gâtului și-arată sensul.

Refren: Cafea cu gust amar fierbinte în cană
Mă gândesc că poate îmi pun sare pe rană
Cafea cu gust amar, poate mâine o să vină
O nouă zi, dar fără cofeină (bis).

Am ochii umflați de somn, parcă mă mișc în reluare
Căci sincer intru lent într-o stare de nepăsare
Cafeaua mă privește-n ochi dându-mi de înțeles
Așa că mai beau puțin și-ajung într-un alt univers
Aud bătăi de tobe, ce-mi sparg fișierele minții
Sunt clipe stranii transmise prin simple vibrații,
Fără stres, sunt doar eu, dar e-amar în jurul meu
Totuși vreau să pot scăpa, dar pășesc prea greu
Vreau cu picioarele pe pământ să mă trezesc la realitate
Dacă voi arunca licoarea, probabil se poate
Am călătorit în timp, am fost sigur în altă viață
Dar e ciudat, am aceeași ceașcă de cafea în față
Aud o vioară în spatele meu, reprezintă sărăcia
Mă uit pe geam, văd cerșetori, deci sunt în România
Am văzut un univers paralel, pe dos total
Doar de la o ceașcă de cafea, cu gust amar.

Refren : Cafea cu gust amar fierbinte în cană
Mă gândesc că poate îmi pun sare pe rană
Cafea cu gust amar, poate mâine o să vină
O nouă zi, dar fără cofeină

MR. Levy feat Chakal Si Dj Faibo X - Rutina

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dacă te-apasă rutina
Și nu vrei să fii doar figurină
Nu îți uita rădăcina
Chiar de se lasă cortina.

E greu, e greu, e greu, e greu, e greu
Asta ajunge la urechile mele mereu
De ce eu, de ce eu
Sincer mă întreb câteodată asta și eu

Nu încerca a urma turma
Că-ți poate curma viitorul cumva.
Fii pozitiv, pozitiv
Fii normal, oricum normalul e relativ
Fugitiv, fugitiv
La sentimentul de colectiv
Afectiv, marcat definitiv
De la prea mult pozitiv.

Dacă te-apasă rutina
Și nu vrei să fii doar figurină
Nu îți uita rădăcina
Chiar de se lasă cortina.

Se zice să nu uiți de unde ai pornit
Ba, ăștia ne mint
Când tu, de fapt, pornești de la zero
Dacă ești formator de opinii
Când vorbești de apă dulce menționează și rechinii.

E secolul mișcării
Dar nu la mine-n fața scării
În zona Gării
E, e mai degrabă secolul laudelor
A kitsch-ului și a minciunilor.
Dar nu ai ce face, că oamenii asta vor
De fapt, nici ei nu știu ceea ce vor
Dar ei vor
Și vor, și vor
Un haos.

Dacă te-apasă rutina
Și nu vrei să fii doar figurină
Nu îți uita rădăcina
Chiar de se lasă cortina.

Cada uno con su rutina
Eso depende del camino que uno camina
Si quieres ser una figurina
Anda por Broadway, la rutina ilumina
Yo tengo varias rutinas pero no repito mucho
Contra la monotomia de la vida, es que yo lucho
Mr. Levy me invito a colaborar
Asi que, vamos a cambiar, crear, elaborar
Algo nuevo, algun plan para ver otros horizontes
Oye te habla Chakal desde el culo de los montes
Pa mi gente todo los dias diferente
Represento los Latinos, Rumanos en tu mente.

Dacă te-apasă rutina
Și nu vrei să fii doar figurină
Nu îți uita rădăcina
Chiar de se lasă cortina.

Dacă te-apasă rutina
Și nu vrei să fii doar figurină
Nu îți uita rădăcina
Chiar de se lasă cortina

Mihai Codreanu - Spleen

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sinteză sub soare.
De neurastenie fugărit,
M-am dus să caut liniște la țară;
Dar monotona pace seculară,
Cântată de poeți, – m-a plictisit.
Lumine-n zori și umbre-n asfințit..
Și toamnă, iarnă, primăvară, vară..
Și-n casă gol.. și-același gol afară..
Și totul repetat necontenit.
Oraș ori sat, – netrebnice fermente,
Aceleași în palate turbulente
Și-n pașnicul colibelor azil.
Oriunde trudă fără de repaos..
Și-n sfere vide: Astrul inutil,
Perpetuând banalitatea-n haos.

The Mosh - Toată Viața Mea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Viața mea, ca un film, un film de cinema,
Sunt actorul principal, dar voi muri cândva.
În gloata asta de nebuni, mă arunc cu pumnul strâns,
Da’ oricât de tare ești, știi că nu e de ajuns.
Unii visează la avere, eu visez la libertate,
Nu muncesc ca nebunul, de la 7 la 7.
Nu pun bază pe zâmbete false, alea sapă groapa,
Prietenia și banii, ca uleiul și apa,
Dispar la prima adiere, ca frunzele uscate,
Niciodată n-o să știu, dacă sunt adevărate.
Mă respectă pentru ce sunt, sau poate că am de toate,
Că am bani, târfă, sau că am notorietate.
Ianuarie, afară ninge, eu copacul rătăcit,
Între atâtea uscături, îmi port coroana de spini.
O să fie un an greu, am visat, deja știu bine,
Ce urmează, pregătit sau nu, viitorul vine!.

COR 2x.
Toată viața mea, e făcută mp3,
Ascultă ce îți place, și crede ce vrei.
Părăsit de toți, plin de bani sau cu femei,
Întorc privirea spre trecut, când rămân fără idei.

Fată, avem zile împreună, da’ io m-am cam săturat,
Viața mea e monotonă, totul e așa ciudat.
Vreau să fiu cu altcineva, să trăiesc altundeva,
Să fumez pe un șezlong, amintiri din viața mea.
Mama mă vrea însurat, eu am alte filme-n cap,
Cu băutură, jointuri, și muzică rap.
Rutina te omoară, aceeași treabă veche tare,
Când f**i ani să faci bani, și apoi îi dai pe fiare.
Poate nu sunt bun în rap, unii zic, degeaba-l fac.
Hai, privește-n ochii mei, vezi, și io am fost sărac.
Am învățat că faima este trecătoare,
Ca un cub de gheață care se topește-n soare.
Ca un muncitor în mină, am mâinile murdare,
Sunt corupt, și corup fără nicio remușcare.
Vreau doar zile însorite, când totul e întunecat,
Un billet de-autobuz, și-o direcție: M-am tirat!.

COR 2x.
Toată viața mea, e făcută mp3,
Ascultă ce îți place, și crede ce vrei.
Părăsit de toți, plin de bani sau cu femei,
Întorc privirea spre trecut, când rămân fără idei.

Giuseppe Ungaretti - Întoarcere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Croșetează lucrurile o lungă monotonie de absențe / Ora aceasta e o folie îngălbenită / ... →

Giuseppe Ungaretti - Monotonie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Oprit la două stânci
lâncezesc
sub această
boltă aburită
de cer.
Cuibul de șerpi al potecilor
posedă orbirea mea.
Nimic nu-i mai jalnic
ca această monotonie.
Odinioară
nu știam
că este un lucru
oarecare
chiar și
pieirea de seară
a cerului.
Și pe pământul meu african
calmat
la un arpegiu
pierdut în văzduh
mă reînnoiam.

Patricia Galvao (Pagu) - Natură Moartă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cărțile sunt iar pe rafturi îndepărtate, rupte.
Stau suspendată de perete, ca un tablou.
Nimeni nu m-a mai tras de păr.
Îmi țintuiră un cui în inimă, ca să nu mă mișc.
Străpunseră, nu-i așa? pasărea de pe zid,
Dar îmi menajară ochii;
Este adevărat că ei sunt inerți
ca degetele mele, în aceeași stare.
Versurile pe care voi fi putut să le scriu
se înspicară în cheaguri albastre.
Ce monotonă-i marea!.
Picioarele mele nu mai fac un pas.
Sângele meu plângând,
Copiii țipând,
Bărbații murind,
Timp alergând,
Lumini strălucind,
Case urcând,
Bani circulând,
Bani decăzând.
Iubiții trecând, și trecând,
Pântece explodând,
Impuritate crescând.
Ce monotonă-i marea!.
Încercai să-mi aprind din nou o țigară.
De ce nu mai moare poetul?
De ce inima se dilată?
De ce cresc copiii?
De ce această mare stupidă n-acoperă cu totul case?
De ce există acoperișuri, inundații?
De ce se scriu scrisori și există jurnalul?
Ce monotonă-i marea!.
Sunt întinsă pe-o pânză ca o grămadă de fructe putrezite.
Dacă aș mai avea unghii,
Mi-aș îngropa degetele în acel spațiu alb;
Îmi toarnă o pulbere de sare în ochi;
Această mare, această mare nu se prelinge pe obraji.
Mi-e atât de frig și nu am pe nimeni..
Nici măcar prezența corbilor.