Daniela Condurache – De La Dorohoi Încoace

De la Dorohoi încoaceToată lumea-i cu cojoace,Dar numai la mine-n satCojoace nu s-or purtat,Că-i satul dinspre valeȘi-s departe cojocarii.Promoroaca-i pe lăstarȘi cum o dat iarna iarM-am dus la un cojocarCa să-mi facă un pieptar,Un pieptar și un cojocSă nu-mi fie frig deloc.Eu îl cat la el acasăȘi el stă-n crâșmă la masă.– Gata sunt straiele … Citește mai mult

Marin Sorescu – Nu Te-ncurca

Nu te-ncurca.Boc! Boc! În poartă.Spre dimineață, cu vreo trei zile până-n Crăciun.– Vezi, mă Gheorghe, cine bate, mă –Sare muierea. Nu se sculaseră, că era prea de noapte.Afară iar: Boc! Boc!– Care ești, mă?Era-ntuneric, se vedea doar o pată mare albă.Era iapa, legată de poartă.Și ăla bătea tare-n pridvor, cu ciomagul.Și când l-a văzut pe … Citește mai mult

Lucian Blaga – Olarii

De veacuri ei îşi au aci lăcaşul, de la începutulcel dintâi, groteşti şi tâmpi, guşaţii fără grai.Olari ei sunt, sortiţi să-nmoaie şi să coacă lutul.Ca nişte zmei întârziaţi şi blânzicu feţe prelungite în cimpoaie,arhaici inşi, îşi poartă pe sub plaiun vis fragil prin zilele greoaie.Se-nvârte roata, sfârâind, în orice casă.De faţă sunt, în inimă, tiparele … Citește mai mult

Floarea Calota – Ieșoară, Ie Veche

Ieșoară, ie veche,Dragoste fără pereche,Ieșoară, scumpă ie,Rogu-te, șoptește-mi mieCe dor sfânt a pătimitFata care te-a-ntocmit,Spune-mi cum l-a putut duceTot cosând în semn de cruceFiruleț, bob numărat,Răbdare de unde-a luat,Cu ce vorbe s-a rugatAtunci când te-a întrupat.Ieșoară, scumpă ie,Haină pentru cununie,Ca pruncu-n burt-ai crescut,Nevăzut, necunoscut,Ai fost taina ei anumePână când te-a scos în lume,Era câmpul plin … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Hora de Hătru

Mi-aprinsei și eu o vatrăÎntr-o scorbură de piatră.Moș Pârțag îmi dă târcoaleCu o găleată cu bale.De ce jarul meu sticleșteDacă vatra lui mocnește?Vetrele ni-s peste drum:Eu fac jar, el scoate fum.Nu mai are tinerețeMoșul ca să mai învețeCă-n văpaia vetrei meleAm pus o poală cu steleȘi c-am luat peste dogoareCoca, pe cârlig, din soare.Nu vrea-nvăț … Citește mai mult

Vasile Mic – Meșterul Orb

Vasile Nuc.Meșterul orb.Cioplea un vultur dintr-un pur bazaltEl nu văzuse vulturi niciodatăDar îi simțea rotindu-se în ‘naltFurtuna când brăzda încrâncenată.Cioplea un vultur dintr-un pur bazalt..Iar fulgerând ideii creatoare,Vulturul avea chip de omDesprins dintr-o esență de visare.