Heinrich Heine - Tăcută-i Noaptea, Strada-i Liniștită
Tăcută-i noaptea, strada-i liniștită; / Aceasta-i casa ei de altădată. / Demult iubita-i dusă din … →
Tăcută-i noaptea, strada-i liniștită; / Aceasta-i casa ei de altădată. / Demult iubita-i dusă din … →
E ceasul tău, / Omule din Chios. / Se apropie peste stânci / Și-ți aprinde … →
Stă-n tăcere țărmul mării / Și se lasă-adânca noapte. / Luna iese dintre nouri, / … →
Recunosc, ce să spun, yeah / Am retrăit asta, fără durere, mmm / Iubirea de … →
Ne-au sosit vremurile / Aici, dar acum au dispărut / Anotimpurile nu se tem de … →
Tu dulce-neagră, furios amară / Esenţă / Care bântui arborii şi gândul, / Făcând şi … →
Sfârșit de septembrie / Afară tot mai plouă / Parcul e pustiu / E aproape … →
Copiii spun e toamnă, e toamnă-ntr-adevăr, / Soarele își depune cu duioșie trompeta și mierea … →
Trebuie păstrate de parcă / ar veni din vremi întunecate. / Oameni ca noi sub … →
Vine circul, vine / pe roți albastre și roșii, / pe roți de frunze și … →