Versuri corectate și adnotate
Cerul leapădă cămăși subțiri.Vântul coase și descoase noriipeste clipa scurtă a splendorii:soarele sclipind peste iubiri.Mirii stau la umbră și lumină,când albaștrii, când portocalii,și se plâng de inegala zi.Vântul, numai vântul e de vină!
Înțeleptul.El de măriri deșerte, de faimă, nu visează,Domnia n-o râvnește, de curte stă străin.Ca dânsul nimeni altul bun nu e, nici blajin,Pe toți îi miluiește, cunună, creștinează.Dar armele iubește și caii, des vânează,Și-mbelșugata-i viață își toarce firul lin,Mărinimos și darnic, cu cugetul senin,El tot mereu petrece și bea și ospătează.Așa un veac trăit-a, voios și … Citește mai mult
Între mâinile noastre gângania moare –era un proverb dezamăgit.Sub ochii noștri platanul se spânzură –era un poemce se-mpotrivea cuvintelor noastre.Trebuie să ne coasem buzeleși să ne pedepsim melodiile.Mai târziu, fraților:stuful, rândunica de noapte,marmura, catifeauavor găsi pentru noiun grai nou-nouț.
Mă trezesc și spun: sunt pierdută.E primul meu gând de zori.Frumos îmi încep ziuacu gândul acesta omorâtor.Doamne, fie-ți milă de mine– e gândul al doilea, și-apoimă dau jos din patși trăiesc ca și cumnimic nu mi s-ar fi întâmplat.
Din nou desăvârșitami-e bici și mă dezleagă;s-a dus și ziua-ntreagă:bătu de trei, de nouă, și e seară.Odată cu ursitace moartea ia în șagă,norocul nu-mi dă-ntreaga pace iară.Cu-a anilor povarămă împăcasem de mai multă vremeși-aveam arvuna vieții viitoare,promise de-o pocăită vrere.Pierde mai mult cin’ mai puțin se temela ultima plecare,luptând, bazat pe propria-i putere,cu vechea-nvăpăiere:când la … Citește mai mult