Stefan Augustin Doinaş - Lan de Grâu
Departe – nu. Oricât ar fi distanța / proptită-n stâlpii vârstei, depărtarea / amănunțește până … →
Departe – nu. Oricât ar fi distanța / proptită-n stâlpii vârstei, depărtarea / amănunțește până … →
I / Timpul nu are nevoie / de semne de punctuație. / El nu se … →
De mult mă lupt cătând în vers măsura, / Ce plină e ca toamna mierea-n … →
Așadar, nu există singurătate, / suntem întotdeauna mai mulți – în noi înșine, / oriunde … →
Un iepure stă pe-o câmpie, / crezând că nimenea nu-l știe. / De vis-a-vis de … →
Dansând pe vulcani. / Dansul vieții și al morții. / Tinerețea mea. / Haiku de … →
Brâncuși e un țăran, care-și ia bilete pentru Nicăieri; / un țăran care și-a făcut … →
Fizicianului. / „Natura înlăuntrul ei –” / O, filistine! – / „Nu lasă nici un … →
Nici beznă și nici haos. Bezna cată / Ochi văzător, iar melodia are / Nevoie … →
De aur ceață, apusul luminează / Fereastră largă. Manuscris muncit / Așteaptă, încărcat de infinit. … →