Gheorghe Tomozei – Mă Întorceam

Mă întorceamDe la Marea MoartăChemat la autopsiaUnui papirus.Eram, tot,Numai făină de psalm– Jasmin și camfor –Plin din creștet în talpeDe înfricoșateVocabule.Vorbind, brusc,Graiuri vechiNici de mine-nțelese,Iscălindu-mă cu nume,Mereu altele, scoaseDin cărțile ProfețilorCu buze scrise măruntDe la stânga la dreapta.Pe vapor, mi-am plătit rachiulCu firimituri de gresieCe-mi curgea din barbă.Femeia din portAm plătit-oCu o zicere din Ecleziast.Mi-am … Citește mai mult

Emil Botta – Cervantes

Fiți foarte atențicu acest manuscris.Fiți atenți cu litera T,cu înțelesu-i profund,cu fragila-i structură.Eu evoc un secol de aur,un instrument de tortură:între eroare și teroarestă subtila, suava literă T.Pe o cruce în formă de T,a fost răstignită Himera:NUESTRO SEÑORDON QUIJOTEEL CRISTO ESPAÑOL.

Florența Albu – Manuscris

Paharul cu apă, un măr,scrumiera – cenușa.Cuțitul care a tăiat mărulîn două – sâmburii.Fumul cuvintelor arse.În pata de soareai scris ori ai șters ceva,filla e goală –caligrafiericu cerneală simpatică –.Privită-n lumină transparearta poetică,arderea.Dar cine știe unghiul citirii– lumina ochiuluiplus lumina luminii?.Las foaia în pata soareluiși mă semnezcu amprenta palmei,cu linia vieții întregi.

Tudor Arghezi – Manuscrisul

Ar fi vrut să nu mai spună,Că plângând mereu la lună,Umblă-n gol şi în furtună,Noaptea fără de hodină,Ziua fără nici lumină,Sufletul meu, părăsit,De ce-a fost şi-a fost iubit.Frântă-n cârje subsuara,Căutase primăvara.Lacrimile mele-amare,Mi le-adun pe fiecare,În condei şi călimară,Drept aghiasmă funerară.Şi-acest plânset mut, închis,Mi se cheamă manuscris.