Lupta pentru libertate – Versuri.pro

Miguel Hernandez - Pentru Libertate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pentru libertate sângerez, lupt, trăiesc.
Pentru libertate, ochii și mâinile mele,
ca un copac carnal, generos și captiv,
le dau chirurgilor.
Pentru libertate simt mai multe inimi
ce mi se nisipește în piept: venele îmi fac spumă,
și intru în spitale, și intru în bumbac
ca la crini.
Pentru libertate mă detașez cu gloanțe
dintre cei care i-au rostogolit statuia prin noroi.
Și mă eliberez din picioare, din brațe,
de casa mea, de tot.
Pentru că acolo unde răsare niște prize goale,
ea va pune două pietre de aspect viitor
și va face să crească brațe noi și picioare noi
în carnea tăiată.
Vor încolți seva înaripată fără toamnă
relicve ale trupului meu pe care le pierd în fiecare rană.
Pentru că sunt ca copacul doborât, ce vlăstar:
pentru că mai am viață.

Stimyboy - Lupta Pentru Libertate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Luptăm pentru libertate, nu pentru onoare,
Pentru toate drepturile ce le are fiecare,
Pentru tot ce-nseamnă libertate-n exprimare,
Pentru ce-i acum și ce va fi-n continuare.
Am trecut prin tot și totul a trecut,
Cu bune, cu rele, am luat-o de la-nceput,
Și spun că urmele lăsate încă nu s-au șters,
Încă-s imprimate cu cerneală-n fiecare vers.
Tot ce-a fost odată ne-a marcat pe toți,
Sărăcia de aici ne-a transformat în hoți,
Lacrimile ne-au adus mereu doar amăgiri,
Lăcomia pentru bani se ascunde-n priviri.
Dragostea se pierde-n fiecare zi ce trece,
Și lumea-n care trăim se face tot mai rece,
Banii sunt de vină pentru sentimente destrămate,
Pentru-acea dorință de-a fura tot ce se poate.
Știu că tot ce-am zis cam sună a prostie,
Dar e purul adevăr din această Românie,
Fiecare știe ce se-ntâmplă-n jurul lui,
Dar fără tupeu se cam duce viața dracului.
Te invit să comentezi între cei patru pereți,
Unde nimeni nu te-aude, unde n-ai ce să înveți,
Unde totul e ok, dar atunci când ieși afară,
Viața din prezent nu mai pare-așa ușoară.
Nu mai știi ce să vorbești, nu mai știi ce să privești,
Nu mai știi ce să iubești și-ncepi să te gândești
Că anii au trecut și vocea tremură când spui:
„De ce banii noștri sunt acum în mâna lui?”
Dac-aș fi-n locul tău, m-aș ridica-n picioare,
Așa cum fac și eu și cum ar face fiecare,
Adunați-vă-n mulțime și strigați mai tare:
Avem mândrie, avem o țară, avem onoare!

Menelaos Ludemis - Yaros

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nu se află în Elada. Nu se află în viață.
N-au nicio înrudire cu această insulă
Soarele, vânturile, apele noastre.
Numai pe o hartă a Iadului
Numai acolo o poți găsi,
Tipărită cu litere mortuare.
Pe o altă planetă o poți găsi
Sădită de coșmaruri
Care
Au lăsat în paturile lor pe cei adormiți
Și-au înhățat de gât pe cei treziți.
Nu se află în Elada.
N-au descoperit-o marinari –
Navigator pe oceane cu cercei în urechi
Și cu ochi însângerați – nu!
Au descoperit-o corsarii saxoni
Spintecători ai celor cinci continente
Cu corăbiile lor plutind în sânge
Și într-o noapte…
(Așa cum plutei în visuri Acropole
Și mamele își legănau copiii…)
Au scos strigăte asurzitoare.
Ceva au spus despre „moarte”
Ceva despre „Libertate”….
Am crezut c-au strigat:
„Moarte sau Libertate”.
(Așa se striga mereu aici)
Pe când ei au strigat: „Moarte Libertății!”
Nu se află în Elada. Nu este o insulă
(Marea Egee își sfâșie mătasea ei albastră)
Nu.
Este un monstru marin
Care a urcat la suprafață
Ca să ne înjure insulele!
Adierile n-a legănat-o niciodată
Ca să nu-și piardă mireasma.
Nici pescărușii n-au trecut
Ca să nu le fiarbă în piepturi
Ouăle.
Asemenea insule…
Numai în basme le poți găsi
Și numai în cele mai groaznice…
Asemenea hidoșenii
Numai de mâini păroase pot fi plăsmuite
Și pline de sânge.
Nu este o insulă. O repet. Nu!
N-o căutați pe o hartă
Vă vorbește un elen chinuit
Care ani în șir a învățat,
Pe băncile ei de piatră,
Lecțiile groazei.
În mințile lor stricate căutați-o,
În catastifele lor texane.
În sclifosirile bachantei lor – „Libertatea”
Care a ieșit la drumul mare
Dansând dansul buricului
Cu hangerul în dinți.
În aceste Pantheoane alese
În aceste rare „Libri d′oro”
Căutați-o!
În laboratoarele lor de alchimie
Unde sugrumă democrația
Și făuresc botnițe
Pentru discipolii ei,
Acolo căutați-o!
Și apoi îngropați-vă
Și scoateți blesteme cutremurătoare
Să ajungă până la granița Infernului
Și să se îngrozească și el
De atâția munți de cadavre
Cu care le-au îndopat!
Versiune românească de Menelaos Ludemis

Panait Cerna - Către Pace

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

I
O, zee!
Nu-i printre noi un suflet, să nu poarte
Dorința pământescului tău rai
Spre tine-ntindem dreapta toți, dar vai!
Tot fulgera, de dincolo de moarte
Însângerata spadă a lui Mihai..
Iar la lumina ei, cetim deodată
Măreț, fulgerător, dar fără ură,
Veni și s-au plecat supuși Carpații,
Și-o clipă după un mileniu, frații
Viu mâinile și-ntind: se cunoscură..
El a căzut, răpus de-a nopții gloată,
Și-ai lui s-au risipit tăcuți, în cete
Dar mâinile ce s-au atins odată
Se caută și azi, cu vechea sete.
El a căzut, dar visul lui nu moare:
Din groapa-i tăinuită, crește-o floare,
Mereu se-nalță floarea-nlăcrimată
Și-a ei mireazmă umple țara toată..
Ia-ți zborul înapoi! În fiecare,
Trecutul plin de răni e încă viu:
Domnește-n toți un duh de răzbunare,
Vii prea de timpuriu:
De-ar amuți în mâna noastră durda,
Ce-ar zice sfânta umbră de la Turda,
Al neamului străjer?
Ce-ar glăsui strămoșii din morminte,
Când am uita dorințele lor sfinte?
Ia-ți zborul către cer!
Iar, când vom vindeca străvechea rană,
Când visurile fi-vor întrupate,
Iar nedreptăți de veacuri răzbunate;
Noi cei dintâi din lumea pământeană
Cu flori te-om aștepta,
Cu doine vom chema cereasca mană:
O, zee! Vie-mpărăția ta,
Să ne păzești a neamului icoană..
II
Înăbușite glasuri vuiesc ca din pământ
Tot crește-adâncul murmur:
Zadarnic vii și-atunci
Noi suntem închinați mântuitoarei munci,
Dar rodul trudei noastre se risipește-n vânt..
O, zee! Cei puternici ne pun în jug de prunci,
Și anii trec zadarnic,
Căci nu-i a noastră casa pe care o zidim;
Pământul, pentru care am plâns și suferim,
Pe noi ne-ngroapă numai; iar pentru ei e darnic,
Chiar pe Isus, ce-odată s-a coborât pe lume,
Să plângă împreună cu cei îngenuncheați,
Pe El chiar ni-l furară, și azi, în sfântul nume
Cel tare-mpilă slabii, iar fratele pe frați.
O, zee! fruntea noastră, plecată de furtună,
Cu florile durerii destinul o-ncunună:
Și totuși, noi ne-am duce, tăcând robia grea,
De n-ar fi cruzi să râdă când plângem; de-ar avea
O vorbă, o privire ce ne-ar pricepe chinul,
Atunci în noi revolta nu și-ar înfige spinul,
Și-n ceasul de pe urmă al vieței, i-am ierta..
C-un semn, c-o mângâiere, ne-ar îmblânzi amarul,
Căci nici eterna viață ce ne-o șoptește-altarul,
Nici sorii ce descoper un colț din univers,
Nimic nu prețuiește cât un fior de milă
Cât clipa sfântă-n care o mână de argilă,
A mângâiat o rană și-o lacrimă a șters..
O, zee! Dacă sceptru-ți va fi să-ncremenească
În formele de astăzi viața pământească,
Rămâi mai bine-n lumea visării nemplinite!
Ce bine-aduci tu, oare, mulțimii oropsite,
Cruțând-o de popoare asupră-i ridicate,
Când îi rămân acasă călăi în chip de frate..
Vii prea devreme. Omul e încă slab sau rău,
Nedemn de raiul tău..
Dar vor apune zeii tirani, de la o vreme,
Și nu va fi pe lume nici sclav, nici domnitor,
Ci pân-atunci pământul, visând de viitor,
Asemeni unui suflet ce de păcate geme,
Va trebui să-și facă osânda-n purgator:
Cu torțe-aprinse robii, zburând din loc în loc,
Vor îmbrăca pământul într-un vestmânt de foc;
Vijelioase flăcări vor mistui palate,
Vor șterge orice urmă din vechea nedreptate,
Și până-n bolți vor crește, cercând la cer intrare..
Iar când se va desface de-a lor îmbrățișare,
Pământul, vechiul tată, va fi ca renăscut,
Va scutura, cu-n geamăt, robia din trecut..
Atunci, de pretutindeni va curge viață nouă.
În orişice ungher,
Copii cu ochii umezi de a nădejdei rouă,
Cu brațele întinse, te vor cerși din cer.
III
O, zee! în nădejdea minunei, cine știe
De câte ori pe cruce va mai muri Isus?
Și mulți din noi găsi-vor o moarte timpurie:
Îi va ucide dorul de pace și frăție
Întinderea de brațe spre umbra ta de sus..
Dar dacă ești aievea așa cum te visăm,
Și dacă după veacuri putem să te-ntrupăm
Prin lupte uriașe și jertfe de eroi,
Atuncea nu se plânge nici unul dintre noi.
Ce este o durere și-o lacrămă ce-nseamnă,
Când tânăra nădejde la luptă te îndeamnă?
Și ce-i să cazi, când viața n-o pierdem în zadar,
Când trupurile noastre sunt pietre de altar,
Când fiecare știm,
Că făurim o lume ce-o vor primi ca dar
Acei ce nu sunt încă și totuși îi iubim?.

Flou Rege - Trec Zilele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

E prima răsuflare, se simte golu’
Vreau să îmi spui cât e de mare
Se spune că nimic nu ține veșnic într-o lume
Nici opere de artă, nici un sentiment anume
Altă foame, joacă acuma în cartier
Și prieteni prea puțini, nimic nu mai e la fel
Aceeași sete, aceleași probleme
Dezamăgiri, aceeași luptă, datorii
Primesc aceeași stare
La ce văd în jurul meu
Orice din trecut rămâne
Ce o să se aleagă cu copiii ce o să crească mâine
Cine o să înțeleagă de ce aberrez
Și liberez din stres și agonie
Când beau și fumez, când
Evadez pe foaie ca să ilustrez
Sau când privesc în față fața care iubesc
Mă gândesc oricum aspir la a le avea pe toate?
Chiar dacă nu am nimic
Și nici prea multă libertate.
Trec zilele, trec nopțile
Și noi, dați muzica înapoi
Trec zilele, tu nu vezi cum trec nopțile
Cum trecem și noi
Viața e scurtă, dați muzica înapoi.
Atâta sărăcie te deprimă
Atâta rutină, familii se destramă
Zilnic și le observ,
Cum toate îmi sar în ochi la geamul la mașină
Trag din spliffu’ ăsta capăt până se termină
Ei lasă că o să scap departe de toate astea
Mă doare-n pu*ă la ce tinde societatea
N-au luciditatea când aplică dreptatea
De-aia mulți ajung degeaba când termină facultatea
Și văd părinții diferiți, asist la alte discuții
E baza existenței zilnice fără soluții
Unde nu te vede nimeni, nu te crede
Unde atâta timp cât ești sărac
Nici nu au cum să te observe
Degeaba ești artist pe vremuri blestemate
Cu sete de cunoaștere și alte nestemate
Luptă frate, deși din astea nu ai nici jumate
Chiar dacă nu ai nimic și nici prea multă libertate.
Trec zilele, trec nopțile
Și noi, dați muzica înapoi
Trec zilele, tu nu vezi cum trec nopțile
Cum trecem și noi
Viața e scurtă, dați muzica înapoi

Iancu Vacarescu - Glasul Poporului Sub Despotism

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!
Grozav, grozav ai suferit, grozavă te răscoală!
Să tremure, să tremure cumplita tiranie:
Zdrobită azi în pulbere, pe loc să nu mai fie!
Ființa ei și numele în iad să se coboare!
Și-ai ei prieteni mult huliți ca ea să se doboare!
Drept îndreptând oricare drept poporu-n are pată;
Minte-nțeleaptă mintea lui prin fapte se arată.
Ai libertății fii sunt toți sub steagu-i câți se-adună,
Toți robii își rup fiarele! Toți bunii s-împreună.
Poporu-ncrede cârmele-i la fiii ce-și alege.
Când dă pedeapsă groaznică la fiii făr’ de lege.
Să tremure! să tremure cumplita tiranie!
Zdrobit va fi cine-o-ndrăzni gând de tiran să-i vie.

Nimeni Altu' feat Ortega - În Surdină

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

N-am dormit bine azi-noapte, mă gândeam că nu se mai poate
Ai mei n-o să mai suporte o viață în rate. E greu, frate
Luăm banii pe-o lună, se duc într-o săptămână
Ce poa’ să-mi rămână de halit când nici mâncarea nu e bună?
Stau ca într-un buncăr – și nu din plăcere
Al Treilea Război Mondial e dus în tăcere
E biologic, viața-i durere ca pentru o muiere umană ca mamă
Când pentru copii prafurile devin hrană.
Ne omoară treptat, după trepte sociale
Globalizare – omul de rând habar n-are
de ce se întâmplă.. ce se întâmplă? Are alte griji pe tâmplă
Când mor cei dragi și alții nici măcar n-au timp să-i mai plângă.
Ne învoim de la muncă să rezolvăm chestii, trestii
În sistem până și curvele încep să deteste peștii
Am darul veștii, pregătește răzeșii
Că ăștia vor să ne jongleze pe degetele de la picioare ca Messi.
[Refren]
În surdină companii pregătesc ce-o să vină
Din cer cade grindină provocată de o mașină
Mașinării de control prin unde atacă creieri
Și vor să monteze cip până și unui greier.
În surdină companii pregătesc ce-o să vină
Din cer cade grindină provocată de o mașină
Mașinării de control prin unde atacă creieri
Și vor să monteze cip până și unui greier.
Pensionarii în stradă, armata scoasă pe tușă
Costumații fac gușă, pun servicii secrete la ușă
Se știe fiecare pas la fiecare ceas
Se știe toate brigăzile care au mai rămas.
Că s-ar putea să ne trezim toți precum grecii
Pace Kanellos, prezent mereu la intervenții
Suflet de om închis în câine, refuza pâine
Știa că pentru el nu mai există mâine.
Chiar și fără culori prezint tabloul foarte clar
Puștani adormiți legal, nu-s traficanții în tribunal
Ăștia stau pe iaht protejați de un birou oval
Și morții noștrii ajung mereu la ei în buzunar.
Taxa pe moarte – cum vine asta, frate?
Plătim și-atunci când spiritul nostru pleacă departe
Ilie Moromete știa bine ce spun acum
Ăsta-i delirul meu, probabil că e ultimul drum.
[Refren]
În surdină companii pregătesc ce-o să vină
Din cer cade grindină provocată de o mașină
Mașinării de control prin unde atacă creieri
Și vor să monteze cip până și unui greier.
În surdină companii pregătesc ce-o să vină
Din cer cade grindină provocată de o mașină
Mașinării de control prin unde atacă creieri
Și vor să monteze cip până și unui greier.
Ăsta nu e joc, ne termină pe toți la un loc
Eu vreau să ne mutăm la țară, să-mi scot frații din bloc
Că nu-i deloc trai, nu mai suntem high
Ne dau mălai pe cobai și carduri magnetice în tramvai.
Nu-i bai, zici tu.. noi preferăm să spunem nu
Când ăștia vor să ne bată în cuie chiar și scaunul
Cu programul infernal de 30 de zile liber din an
Pentru confort.. hai înapoi pe maidan.
Copacii așteaptă să ne întoarcem acasă
Și pomii au pentru noi în dar fructele lor, tu ia doar o plasă
Culege-le, îți oferă viață, e chiar în față
Tu chiar nu simți aiurea gustul când vii de la piață?
Și iarba-i pe paranoia că nu-i de la indieni
E doar rezultatul multor geneticieni
Din laboratoare, exact ca-n Rats on Coke
Natura moare, știu c-o simțea pe-asta chiar și Cobain.
[Refren]
În surdină companii pregătesc ce-o să vină
Din cer cade grindină provocată de o mașină
Mașinării de control prin unde atacă creieri
Și vor să monteze cip până și unui greier.
În surdină companii pregătesc ce-o să vină
Din cer cade grindină provocată de o mașină
Mașinării de control prin unde atacă creieri
Și vor să monteze cip până și unui greier.
În Etiopia vor să fie liberi
În Angola vor să fie liberi
În Africa de Sud vor să fie liberi
În Jamaica.. woa.. woa.. frații vor să fie liberi.
În Palestina vor să fie liberi
Pieile Roșii vor să fie liberi
Frații din Grecia vor să fie liberi
Frații din Serbia vor să fie liberi.
Aromânii vor să fie liberi
Țigani de peste tot vor să fie liberi
Bucovina de Nord vor să fie liberi
Basarabia vor să fie liberi.
Dacii liberi, vrem să fim liberi
Dacii liberi, vrem să fim liberi
Dacii liberi, vrem să fim liberi
Dacii liberi, n-avem nevoie de lideri.
Dacii liberi, vrem să fim liberi
Dacii liberi, vrem să fim liberi
Dacii liberi, vrem să fim liberi
Dacii liberi, n-avem nevoie de lideri.