Michelangelo – 129
Din soare noaptea-și ia lumini, sfioasă, / în depărtări… Ci doar pe tine, rază, / … →
Versuri corectate și adnotate
Din soare noaptea-și ia lumini, sfioasă, / în depărtări… Ci doar pe tine, rază, / … →
Odată, singur complet, / Am fost pierdut într-o lume de străini, / Nu era nimeni … →
Veacul nostru de lumină, veacul nostru de lumină! / Oh! cu manta, fața voastră o … →
Eu mă uit la Lună / Îmi aduce fortuna (noroc) / Și îi mulțumesc / … →
Mă rog ca Tu să fii ochii noștri / Și să veghezi pe unde mergem … →
Iar o privesc și o iau de mână, / Buze pe buze, iar se imprimă, … →
Ce mândru sună când poetul / Cu sori și regi se-asemuiește; / Dar cum își … →
Ei nu-i plac blitz-urile, să ne țină în întuneric / Ei nu-i place faima, iubito, … →
Nădejde. / Gândesc ades în cumpăna-nserării / La ziua care moare încă o dată / … →
Sub cerul primelor zăpezi, / Copacii reci, de frunze goi, / Visau că-s ultimii aezi … →