Versuri corectate și adnotate
A fost odată ca-n povești,A fost ca niciodată,Din rude mari împărătești,O prea frumoasă fată.Și era una la părințiȘi mândră-n toate cele,Cum e Fecioara între sfințiȘi luna între stele.Din umbra falnicelor bolțiEa pasul și-l îndreaptăLângă fereastră, unde-n colțLuceafărul așteaptă.Privea în zare cum pe măriRasare și străluce,Pe mișcătoarele cărăriCorăbii negre duce.Îl vede azi, îl vede mâni,Astfel dorința-i … Citește mai mult
Luceafăr neperecheodată ca-n poveștiîn noua lume vecheîn care carte ești.Luceafăr din poveștin-ai primit, vai, leafaaceleași triste veștiîn chingă-ți pun ceafa.N-ai primit, vai, leafaîn noua lume vechezadarnic fluturi pleteleLuceafăr nepereche.O dată ca-n poveștidacă nu riști, nu ești.Costel Zăgan, Cezeisme II
De la Doină La Luceafărnu mai e nimica teafăr.Și mereu răul urmându-lviața vai o duce vântul.Buletin de vreme reaasta-i țărișoara mea.Scapă-ne Doamne de eascapă-ne Doamne de ea.poezie de Costel Zăgan din Doine de pus la rană (20 februarie 2013)
Tu ești regina nopțiiȘi steaua diminețiiTu ești cea pe care o iubescTu ești cea pe care n-o s-o cuceresc.Din păcate simplitatea taPentru mine îmi prezintă inferioritateaTu, Cătălina, fată de împăratCare mi-ai descântat odatăAi căzut în păcatȘi ce ai făcut?M-ai pierdut!Așa ți-am spusCu infidelitatea ta, mai bine nu-sȘi să nu renunț a fi un LuceafărCu frica … Citește mai mult
Tu, luceafăr eşti,Prințul din povești.În vis mi-ai apărut,Mi-ai dat primul sărut.Din vis eu tresar,Aștept în zadarȘi nu pot uitaSărutarea ta.Tu vei fi mereu iubirea mea,Frumoasă copilă cu ochi de stea.Stăpână ești pe viața meaȘi lumea întreagă eu ți-o voi da.Stele și luceferi vor cântaÎn noaptea de vis când vei fi a mea.Buzele tale vor chemaLuceafărul … Citește mai mult
FemeieCu gura mai maredecât un luceafăr.Cu părul tău scurtca viața poetului.Cu ochiica două idei înlăcrimate.Sub soarele viețiiarzătormereu în picioare ești.Doar umbra-țijos că se lasă.Doar umbra-frunză tămăduitoarepe rana pământului.
Luna pogorâse pe rochia ta,Luceafărul ţi se clătina pe creştet.Cine a sfâşiat luna, cine?Cine a stins luceafărul, cine?.Când treceai, daliile zâmbeau,Când treceai, casele îşi deschideau porţile.Ieri fremătau încă pădurile,Casele şi-au tras peste ochi obloanele grele.
O să te aștept în vârful munteluiLa ora când vântul bateCând luceafărul de pe cerTu saruna mi pitreatsi.Prima iubire, să te ajungăȘi să te aducă înapoiInima din piept să spunăCe mult ne iubeam noi doi.Să trăim viață de basmÎn pădurea de argintDacă calea o să luminezeLuceafărul o să lăcrimeze.Prima iubire, să te ajungăȘi să te … Citește mai mult
A fost odată ca-n povești,A fost ca niciodată,Din rude mari împărătești,O prea frumoasă fată.Și era una la părințiȘi mândră-n toate cele,Cum e Fecioara între sfințiȘi luna între stele.Din umbra falnicelor bolțiEa pasul și-l îndreaptăLângă fereastra, unde-n colțLuceafărul așteaptă.Privea în zare cum pe mări răsare și străluce,Pe mișcătoarele cărăriCorăbii negre duce.Îl vede azi, îl vede mâni,Astfel … Citește mai mult
Luceafărul senin răsare,Umplând de vis văzduh și mare…Pătruns de focul lui cel blând,Un strop s-aprinse, tremurând;Și stropul, lacrimă-nstelată,Vorbi spre steaua depărtată:“Aș vrea să mă înalț la tine,Dar lumea ta e sus, prea sus,Și-n noaptea undelor haineRămân cu dorul meu, nespus.Și totuși, simt cum mă străbateO rază din puterea-ți lină –Greu luptă valurile toateSă-mi stingă visul … Citește mai mult