Versuri corectate și adnotate
Tu ești obiectul,ideea ce-l înfrumusețează,conceptul care-l ucide.Ești răspunzătoarede fularul acesta galben,ca de o crimă pe pragul unei grădini bătrâne.Când tu numeștiazurul, marea, ciclonul,le împiedici să fie libere.Cuvintele tale,arsuri de fier roșu pe umărul neantului.Tu denaturezi,înțelegând prea mult.
Cuvintele visează.Ochii într-un fiordde lacrimiși poemulnu se mai cheltuiește în afară,o lungă ezitare între sensși sunetacolo unde pâlpâie nostalgiaproscrisului,undejocul oglinzilor nu înseamnăsfârșit.Foneme, cuvinte, fraze, enunțuriși un chip al cuvântuluisau un chip de îngersau amândouă la un loc.
O, limba mea! Cât rău îmi faci!Ce să-ți mai spun, din moment ce vorbești?O, limba mea! Tu ești și piatră de moară, și foc.De câte ori vei aprinde piatra de moară?Din pricina ta sufletul geme secret,desăvârșind tot ce-i spui.O, limba mea! Tu ești o nesfârșită comoarăși ești totodată boală fără de leac.
Ediția de azi a emisiunii noastre are ca invitați 8 personalități de marca, împreună cu care vom încerca să explicăm succint câteva cuvinte foarte uzitate. Cred că ar fi o idee bună să începem cu cuvântul „p***”Unicul cuvânt care te umple în gurăMembru de sub pătură, de natură, dar element bizarȘi-l are în pantaloni orice … Citește mai mult
Un duh sângerândS-a urcat pe scenă și-a zis:Eu sunt cuvântulPunctul alb al Gândului dintâiCuvântul ce spune adevărul gol și purCe dă nume la lucruri și la ființeCântă roadele pământuluiȘi frumusețea sufletuluiApoi a pus mâna pe putereȘi-a început să-și laude splendorileSă fardeze realitateaSă vopsească adevărulȘi estetica a devenit cosmeticăCuvinte pictateÎn cărți colorateAdevăratul cuvânt zace în exil.
E din nou, la televizor, un talk-show important,În prime time, cu un share-market ridicat.Moderatorul-i charismatic, un tip foarte coolȘi totu-i OK, că e live, e-adevărat.El ne vorbește cu charisma aferentă despre tot,Are un target dezvoltat.Promotion-ul e bun, îl ajută și look-ul –Asta se trage de la fitness, neapărat.Suntem anglofoni, americanofoni,Suntem bu-bu, bu-bu, bu-bufoni.Intru-n vorbă c-o … Citește mai mult
Adesea-mi vine să mă rogGlasului meu, precum un cerbÎn care-a fost ascuns un herbNeînțeles, de inorog.Ascult uimită cum se schimbăGându-mi stângaci în regi și zeiÎnțelegându-se-ntre eiÎntr-o de mult uitată limbă.Silabe mi se strâng în pieptStrăine, fără să mă-ntrebe,Neiertătoare și superbe.Nu mă mai mir. Ascult, aștept.Număr cum picură rar, reci,Îndepărtat ca dintre stele,Din rotunjirea gurii meleMoartea … Citește mai mult