lacrima – Versuri.pro

Dumitru Matcovschi - Chiar Pasărea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Obida vine ca să treacă.
De ce fugi, omule, de tine?
Oare nimeni nu-i să te-nțeleagă,
să te asculte, să te-aline?
Sărată-i lacrima, ca marea,
și mult amară, ca pelinul;
de ce o-mpaci cu răzbunarea?
De ce o tulburi greu cu vinul?
De lumea mare fie-ți dorul,
de frate și de codrul verde;
chiar pasărea ce știe zborul
de una singură se pierde!

Dumitru Pricop - Autoportret

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ce-aș mai putea acum cerși tăcerii?
O lacrimă, o mare, un potop?
A-nserat, Dumitru al lui Pricop
Tot pruncul orb jertfindu-se-n dureri.
Ai în ciolane câteva milenii
De sfinți furați de aripi și văzduh,
Mai au imensul lor ogor de duh
În care se-ntrupau de Paști, la denii?
Nu le mai cer nici milă, nici iertarea,
Ci doar curata binecuvântare
Să-mi lase munții vârstelor primare
Când le-am zidit în suflet întruparea.
Să pot din nou lumina să le-o sorb
Acum, când chiar și pentru mine-s orb.

Dorin Anastasiu - Arlechino

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Pe străzi e un afiș multicolor
Cu Arlechino, marele actor
El joacă seara și la matineu
Făcând aceleași tumbe în careu.
Vedeta circului de aproape un an
Pe sârmă-n echilibru aerian
Mai face câte un salt, un salt mortal
Și-apoi în actul doi clovn muzical.
Arlechino, Arlechino, bine a zis cine-a zis
Arlechino, Arlechino, bravo ție, bravo bis.
La matineu sunt mulți copii poznași
Ce vin la circ de Arlechino atrași
El face tumbe mari și tumbe mici
Și toți din circul mare îi sunt amici.
Și el râde, râde neîncetat
În suflet Arlechino-i supărat
Povestea-i cu paiata ce iubea
Și ascundea sub râs lacrima.
Arlechino, Arlechino, bine a zis cine-a zis
Arlechino, Arlechino, bravo ție, bravo bis.
Tristețea lui e poate un fapt divers
A fost tratat-n proză și în vers
Iubea o acrobată la inel
Dar acrobata nu-l iubea pe el.
I-au spus echilibriștii amical
Că dragostea-i un circ cu salt mortal
Dar fără plasă ești mai mult erou
Faci saltul și-apoi ultimul tangou.
Arlechino, Arlechino, bine a zis cine-a zis
Arlechino, Arlechino, bravo ție, bravo bis. (x3)

Dgm - Stingher

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mi-ai ucis o lacrimă
Trezind păcate strămoșești
Și-ai trăit numai în patimă
N-ai încercat să mă iubești.
Mi-ai ucis un gând
Nu m-ai lăsat să cred în tine
Necazurile veneau rând pe rând
Dar se izbeau numai de mine.
Am încercat doar să iubesc
Căci stau în colțu’ meu stingher
Și văd doar aripile albe
A unui înger sus pe cer.

Maria Gheorgiu - Mai Aproape de Tine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mă trezesc în noapte, Doamne, și te strig
Și nu pot să mă opresc din plâns
Nu mai am puteri și-mi este tare frig
Spune-mi, oare nu e de ajuns?

Mai aproape de tine, tot mai aproape,
Mai departe de tine cu o lacrimă
Mai aproape de tine, tot mai aproape
Mai departe, tot mai departe cu o lacrimă.

Doamne, cât aș vrea până la tine să ajung
Însă simt uneori că drumul este lung
Cât aș vrea până la tine să ajung.

Mai aproape de tine, tot mai aproape,
Mai departe de tine cu o lacrimă
Mai aproape de tine, tot mai aproape
Mai departe, tot mai departe cu o lacrimă.

Cât de multe gânduri astăzi mă frământă
Ruga mea o ridic spre cer
Cât de mult aș vrea ca mângâierea-ți sfântă
S-o simt pe obraz și să pot să sper.

Mai aproape de tine, tot mai aproape,
Mai departe de tine cu o lacrimă
Mai aproape de tine, tot mai aproape
Mai departe, tot mai departe cu o lacrimă
Cu o lacrimă

Johann Wolfgang Von Goethe - N-A Fi Ultima Lacrimă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

N-a fi ultima lacrimă fierbinte,
Ce-n inimă se naște amar,
C-o nouă rană, cu chinuri nesfârșite,
Se stinge și rămâne-n suflet jar.
O, lasă-mă, iubirea s-o simt mereu,
Pe veci, aici și dincolo de zare,
Chiar de durerea sapă-n sufletul meu,
În nervi și-n vine săpa-va oare?.
De-aș fi plin de tine, Veșnic Sfânt,
Și-n tine să-mi găsesc alinul pur,
Dar vai, ce lungă-i jalea pe pământ,
Și chinul fără margini cât de dur!

Marian Hulpus - Dacă Te Gândești Vreodată

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dacă te gândești vreodată la iubirea din trecut,
Lasă o lacrimă să-ți cadă
Că noi doi ne-am cunoscut bis.
Doar o lacrimă să-ți cadă
Când de mine îți amintești
Și vei plânge zi și noapte
Tu vei știi că mă iubești
Doar o lacrimă să-ți cadă
Din ochisori pe obraji
Și vei știi, iubito dragă,
Că nici când n-am să te las.

Poate ar fi fost mai bine
Dacă nu ne cunoșteam
Focul care arde în mine
Acuma nu-l mai aveam
Poate ar fi fost mai bine
Dacă nu ne cunoșteam
Focul care arde în mine
Acuma nu-l mai aveam.

Doar o lacrimă să-ți cadă
Când de mine îți amintești
Și vei plânge zi și noapte
Tu vei știi că mă iubești
Doar o lacrimă să-ți cadă
Din ochisori pe obraji
Și vei știi, iubito dragă,
Că nici când n-am să te las.

Tu ești floarea vieții mele,
Tu ești tot ce mi-am dorit
Și când tu mi-ai spus adio
Să te opresc aș fi voit
N-am putut să spun o vorbă
Dar doream așa de mult
Și când tu mi-ai spus adio
Să te opresc nu am putut.

Jose Angel Buesa - Unei Lacrimi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Un strop de mare ce-n blânda lui plutire
scufundă trirema obscură a tristeții;
fărâmă care, explodând, asemeni ceții
îmi umple ochii uitați de fericire.
Un strigăt devine perla disperării
știind că va ajunge la sufletul străin,
pentru un vestitor împovărat de chin,
care-o condamnă la zidul neascultării.
Iertare stropului ce pare că-i un jar
pe care suferind o inimă vibrează,
cum spinii se desfac pe verdele vlăstar.
Iertare lacrimii ce-adânc fluidizează
oful, căci negolindu-și seva de amar,
în astă lacrimă făptura se-ntrupează.

Marina Tvetaeva - Ca Pe-O Lacrimă Fierbinte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ca pe-o lacrimă fierbinte / Ochiu-mi picătura simte. / Sus, în slăvile divine, / Cine ... →

Jose Eustacio Rivera - E Undeva o Apă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

E undeva o apă salmastră, izolată,
care când luna-n noapte revarsă lucruri bune
din cornul abundenței, începe să adune
crâmpeie de lumină albastră și curată.
La un izvor visează să curgă-n ea odată,
orfana ce de șansă în viață nu dispune,
și c-o rumoare slabă, evlavioasă spune
o rugăciune care în cer e ridicată.
Dar când se lasă seara și poleită-i zarea,
solemn vreo vacă trece, urmând încet cărarea,
prin pajiștea aceea frumoasă și bogată;
și-având pupila neagră aproape adormită
sărută cu tristețe cea limfă chinuită
a apei care este mereu neconsolată.