lac – Versuri.pro

Georg Trakl - Tăcere

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Peste păduri licăre palidă o lac
Luna ce ne cufundă-n vis,
Salcia de lângă negrul lac
Plânge în noapte cu glas stins.
Se frânge-o inimă nestins,
Valul ridică ceața din zăcere
Tăcere peste tot, tăcere.

Emily Dickinson - Cum S-a-Nchis Deasupra-I Lacul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cum s-a-nchis deasupra-i lacul
Nu vom ști – și spaima
Ce-o-ndrepta spre noi de-asemeni
Își păstrează taina –.
Crini acoperă băiatul –
Necerută-i vestea,
Necerută pălăria
Încheind povestea.
1864

Matsuo Basho - Lacul Bătrân

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Lacul bătrân… / Țuști, plici: o broască. / Sunetul liniștii. →

Daniel Vişan-Dimitriu - Lacul Din Noaptea Minții

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Sub Luna care se-ascundea, sfioasă,
Luând, pe cerul nopții, norii scut,
Se desprinsese, parcă din trecut,
Decorul dintr-o margine mâloasă
A unui lac sălbatic și temut.
Era în timpul zilei o-ncântare,
Un loc în care te abandonai
Ca-n fericirea zilelor de mai,
Dar noaptea îți crea înfiorare,
Căci devenea opusul unui rai.
Ducea-n adâncuri ochii triști de stele
Ce se-oglindiseră în apa lui,
Iar de pe margini, ramuri de statui,
Aplaudau când apele acele
Nu ascultau de ruga nimănui.
Părea coșmarul care te încearcă
Și îți supune visul ca un val
Rostogolind prin ape un quetzal
Ademenit de vocea dintr-o barcă
Ce-și cântă fericirea către mal.
Iar barca ce străbate-n larg decorul,
Nu știe dac-al zorilor apel
O va surprinde tot pe lacu-acel,
Ori va privi pe mal navigatorul
Sfârșindu-și visul cu un lac … și el.
Daniel Vișan-Dimitriu
(27 apr. 2022, Vol. “Aripi de azur”)

Daniel Vişan-Dimitriu - Ecoul Gândurilor Vii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Peste frunzele trecute, sub un cer ascuns de nori,
Trec și gândurile mele, trec și-ai vremii călători.
Se răsfiră peste ape, se privesc, se oglindesc,
Se alintă-n gânduri-clipe, ani și gânduri își vorbesc.
Ce își spun? – o știe lacul, dar el tace, liniștit,
Și ecourile-ntoarce doar spre cei ce i-au privit
Apa cu oglinda-i clară dintr-o seară fără vânt
Și-au plecat să-și zburde-n lume viața plină de frământ.
Lacul.. tace, dar, în taină, strălucește, uneori,
Când pe malu-i, mai pe seară – rar se-ntâmplă și în zori –
Se așează o fecioară cu un flaut fermecat;
El, din unde, o-nfioară și-i reflectă ce-a aflat.
Cântul ei, ecou de gânduri, se înalță spre tării
Și, în clipe de-ncântare, gânduri noi dansează, vii.
Daniel Vișan-Dimitriu
(23 aug. 2017, Vol. “Călător prin gânduri”)

Daniel Turcea - Plimbarea Pe Lac

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Înauntru-i afară
Spune și se desprinde
Din ramură, clară.
Perlele, luna,
Plămânii.
Înaltele
Trestii.
Ramul înalță
Unde-nfioară.
Ce privim, se ascunde.
Te lasă, frunză
În ascultare.
În nevăzut.
Și
Parcă
lacul
L-a cunoscut.

Nichita Stănescu - Tema cu Variațiuni: Partitura I-a

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Acest lac, baltă în creștere, opalină,
luciu monstruos de nici un fel de alb,
fără de copac în oglindă,
deodată s-a scuturat
și a zburat drept în sus
cu niște aripi ciudate.
Doamne, ce pasăre o fi dormit în fața mea
când eram cât pe ce
să mă înec.

Sara Teasdale - Nuferii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De-ai uitat cumva de nuferii plutind
Pe lacul-ntunecat de umbra munților în plină zi,
De le-ai uitat parfumul ud și-adormitor,
Atunci poți să revii și teamă nu-ți va fi.
Dar de ți-i amintești, să nu revii nicicând,
Îndepărtează-te de lacuri, mergi spre șesuri și prerii.
Nu vei vedea cum nuferi se-nchid în apus
Și inima ta munții nu o vor umbri.

Samurai - Freestyle Pe Lac

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Vine așa.. pra, pra, pra, pra.. Samurai terapia.
yo yo yo, ce zici de asta
yo.. bagă, bagă Samurai.
23 de ani de viață au trecut să moară fapta,
Am o inimă de gheață și-un plămân tare ca piatra,
Am o poezie-n cap pentru fiecare beat,
Rareori neinspirat, întotdeauna fac ce simt.
Am un frate da-i departe deși-mparte același vis,
Uneori e-atât de trist, aici la mare-i paradisu
Două pustoaice nasoale, nu știu cine ne-a-nturat
Cred c-am băut vreo 30 beri, nici nu-mi dau seama dacă-s beat
Am obosit să-ți bag în cap poezie de stradă
Eu o să beau și să fumez poa’ să mă ducă pe targă
Paranoia-i boala grea, da văd că numai mor o dată
Ăștia vor să mă vadă căzut. să ne despartă
Am un suflet doar atât, bineînțeles, nu o să poată
O să dau pentru ai mei, în fiecare zi o viață
Să dăm cărțile pe față adu-ți aminte la-nceput
Te-am învățat ce să scrii, te-am învățat ce s-asculți
Acum e totul pierdut, toată durerea tre’ s-aducă.
Sufletul tău flămând, o să te roadă până când
N-o să mai fii cine-ai fost, n-o să mai scoți un cuvânt
O să te-ntrebi ce-ar fi fost, până la capăt în pământ..
23 de ani de viață au trecut să moară fapta
Am o inimă de gheață, și-un plămân tare ca piatra.

Matsuo Basho - Liniștea Lacului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Liniștea lacului... / Tușt, plici!... / Sunetul liniștii. →