jurnalul – Versuri.pro

Johann Wolfgang Von Goethe - Jurnalul XIII

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Însă, gândind mai mult la trista-mi soartă,
În suflet am simțit că-mi ard blesteme,
Râzând, cătându-mi mie însumi ceartă.
Dar vai! nimic nu se-ndrepta. În vreme
Ce ea dormea, și mai frumoasă. Moartă,
O lumânare-n fum părea că geme.
Zilei de lucru, orei de răscruce
Somnul odihnă vrednică-i aduce.

Johann Wolfgang Von Goethe - Jurnalul XXIV

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cum, la sfârșit, poemul cu renume
Ne-ndrumă-ntotdeauna spre-o morală,
Vă voi mărturisi ce vor anume
Să spună-aceste versuri la iuțeală:
Adeseori ne poticnim în lume;
Însă în toată marea ei sminteală,
Din două pârghii, care mișcă firea,
Mai mult ca datoria-i doar iubirea.

Johann Wolfgang Von Goethe - Jurnalul XXIII

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Atunci cântă cocoșul. Ea degrabă
Țâșni din cuverturi să-și ia veșmântul,
Și, regăsindu-se ciudat, se-ntrebă
Clipind din ochi, dar ne-ndrăznind cuvântul.
Iar când pieri, frumoasa ei podoabă
Încă-i rămase-n ochi, fugind ca vântul.
Se-aude-un corn, trăsura îl așteaptă,
Către iubită-n pas domol se-ndreaptă.

Johann Wolfgang Von Goethe - Jurnalul XXII

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Se-așază iar, și scrie: M-alungase
De lângă tine noaptea cum e smoala;
Când, chiar în jocul care mă furase,
Spre tine m-a-ndreptat din nou năvala,
De-aceea-nchei cu vorbe curioase:
Pe sănătos – vezi – îl confirmă boala.
În tot ce-ți scriu sunt multe lucruri bune,
Dar cel mai bun din toate nu-l pot spune.

Johann Wolfgang Von Goethe - Jurnalul III

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Călătoream grăbit. O roată scoasă
De la trăsură-mi îmboldea dorința.
Mă și vedeam curând sosit acasă.
Dar zorul meu conta pe iscusința
Unui fierar bărbos, cu fața trasă,
Și-un vizitiu, care-și dădeau silința.
Dar meșteșugu-i cu chichițe: drept e
Să-i spună omului grăbit să-aștepte.

Daniel Vişan-Dimitriu - Jurnalul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Fereastra mea e-o parte din tablou
sau uneori oglinda ce-mi răsfrânge
decorul care de un timp îmi plânge,
dar este şi al viselor ecou.
E foarte veche rama, iar pe geam
se scurg în voie urmele de ploaie
încât lumina zilei se înmoaie
când trece-n strat de timp, în amalgam.
Pe pat, e-o carte veche, o citesc
şi doar o filă, ultima, e nouă,
iar multe din trecut au stropi de rouă
pe care-i văd doar când o răsfoiesc.
Nu mă opresc pe-acolo – ştiu ce-am scris! –
mi-o amintesc pe toată: e-o poveste
ce, peste vremuri, poate să ateste
că de fereastră a trecut un vis.

Zavodnicu Stefan - Jurnalul Meu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Oooo.. astăzi oameni buni
Va voi povesti despre:
Jurnalul meu….
Ref: El e top secret, și nimeni nu poate
Să se uite în el ooo… beby oo..
Chiar nimeni..
Nu poate să se uite în el ou beby..
Acum eu vreau să vă mai spun
Ceva despre EL..
Că pe el îl cheamă Lucian…
Și îl cheamă chiar așa pentru că, ghiciți..
Pentru că pe actorul meu preferat
Îl cheamă…. Lucian Viziru.. ooo..
Acum dragi oameni buni vreau să vă spun la revedere,
Dar în curând ne vom revedea ooo..
La revedere ououo.. ooo

Paul Ananie - Jurnalul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dragă Paul Ananie, / Mă joc. / Câte puncte și răstorn!. / Joc! →