Versuri corectate și adnotate
Frunzuliță, foi și-o fragă,Dragă-mi ești pădure, dragă,C-așa ai fost tu lăsatăSă fii mereu căutată:Fetele vin la nuieleȘi băieții după ele.Luarăm poteca la valeCoborârăm mai pe poale,Mai pe poale de pădureUnde se coc fragi și mure,Unde bate soareleȘi-nverzesc poienile.Pădurice, pădurea,Pădure, pe poala taGăsii păsări cântătoareȘi urme de căprioareVin s-adape la izvorLa trezitul stelelor.Pădurice, tu pădure,Dă-mi aromele … Citește mai mult
Deși îmi pare rău că vine seara,îmi place să văd cât de clarăcurge apa acestui izvor, cât este de curată;razele asfințitului se reflectă în ea,luminând vălurelele, dându-icălătorului iluzia că nu e singurla drum; mă întorc cu fațacătre lună; îi cânt un cântec, apoiascult cum se strecoară vântulprintre pini.
Izvorului asemeni sunt și euCutremurat sub stelele de varăCu cât e cerul mai fără de vântCu-atât lăuntrurile mele se-nfioară.Nu dinafară-i zvon ce mă frământăNici din adâncuri, nici de susO umbră s-a desprins din slavăIcoana ei în mine a apus.Din ce în ce sunt cercuri mai adânciȘi mai departe horele pe apeS-a deșteptat în mine un … Citește mai mult
Bate vântu’ pe-nserat.I. Bate vântu’ pe-nseratȘi-mi aduce dor din satDor de casă și izvorDe la neica numai dor, numai dorDe-aș ști că-mi aduce dorAș sta ziua în pridvor, în pridvor.II. Dorule câine turbatNu veni tot supăratNu-mi aprinde inimaNu-mi vorbi de neicuța, de neicuțaCă mi-am luat cânteceleMi-am adunat doinele, doinele.III. Mi le-am pus în inimioarăSă le … Citește mai mult
Și dacă ți-e dorDu-te la izvorDu-te la izvorDu-te și bea apă receCă de dor poate ți-o treceDu-te și bea apă receCă de dor ți-o trece.Și dacă ți-e jaleDu-te mai la valeDu-te mai la valeDu-te și bea apă linăCă doru’ poate ți-alinăDu-te și bea apă linăCă doru’ ți-alină.Și de ți-o fi bineVino pe la mineVino pe … Citește mai mult
Am primit de la neicuța vești de dorȘi mi-a zis să vin în vale la izvorVin neicuță, vin cu dragoste, cu dorCă de tine, măi neicuță nu mai potȘi-o să stăm pe iarbă verde, pe-nseratȘi-om uita neicuță-al meu că ne-am certat.Vin neicuță, vin în vale, la izvorȘă-ți dau neică, apa rece din ulciorȘi-am să merg … Citește mai mult
Dimineața munții fac schimb de vocale cu cerul.Drumurile sunt numai drumuri ciobănești.Ascuțindu-și copita de gresii și coarnele de copaci,zurbavnice – caprele cătunelor prin păduri.Bumerange izbesc în stânci, în arbori.O pajiște de cleștar înflorește, rotunjită, din meleag în meleag.Printre pui de munți,bureții fug înaintea copiilorprivegheați de zeii mierii și ai otrăvii.Văzduhul așteaptă ploi, germinează și pricepe.Când … Citește mai mult
De rouă strălucește iarba; mai repedeIzvorul treaz grăbește; mesteacănul se-nclinăCapul lui se leagănă în frunzeleCare foșnesc sclipind; dar înspre cenușiu.Se-ndreaptă norii înflăcărați în roșu,Anunță o trezire fără zgomot;Cum se ondulează mareele pe malDin ce în ce mai mari, mai schimbătoare.Hai vino, vino, nu te grăbi prea tare,Tu zi de aur, înspre vârf de cer!Căci zboară … Citește mai mult
Îndepărtat de tine, pribeag și hărțuit,Cu gândurile-n flăcări, cu inima de gheață,Mi se părea că numai în vis te-oi fi zărit…Și-atunci, surâzătoare, mi-ai răsărit în față.Și-am fost atunci asemenea acelui călător,Care-n pustiul veșnic descoperă izvorulȘi își afundă fața în unda de izvorȘi bea până ce uită de sine călătorul.
Constantine, Constantine,Mă mir și mă uit la tine,Ziua, noaptea, prin pădure,Plin de rouă, vai de tine!Și, dacă mă uit mai bine,Constantine, Constantine,Udă-i cămașa pe tine.Mărioară, Mărioară,Ia cămașa și mi-o spalăCu săpun de tămâioară,S-o usuci în sân diseară.Și pentru atâta lucru,Mărioară, Mărioară,Nu ți-ar mai putrezi trupul.Cu săpun de tămâioară,S-o usuci în sân diseară.Și pentru atâta lucru,Mărioară, … Citește mai mult