Mateiu Ion Caragiale – Boierul

Boierul.Pe-o culme, lângă-un iezer, durează-o mănăstireBoierul.. Mult bătrân e: dinţi nu mai are-n gură,Posteşte, se grijeşte, bârfeşte şi strâmb jură,Stă cuvios în strană şi zice din psaltire.E mic de stat, făţarnic, semeţ şi crud din fire,Viteaz spătar fu-n lupte, dar azi când barba-i sură,Cu dreapta se închină, cu stânga smulge, fură,Despoaie şi ucide în setea-i … Citește mai mult

Mateiu Caragiale – Noapte Roșie

Trecând ca o nălucă, prin vifor, prin noroi,El fuge-nvins și bezna pădurilor îl înghite;Nu simte cum în valuri, din rănile cumplite,Îi curge mândrul sânge pe platoșă șiroi.Dar gândul-i vajnic zboară sălbatic înapoi,Și când își amintește cum, de păgâni răpite,Plăpândele domnițe în lanțuri zac robite,Și cum tăiați pieriră coconii amândoi.Pe-un mal de râpă calul și-oprește deodată,Privește … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke – Un Doge

Străinii soli vedeau cum strâng tezaurcu el, cu tot ce el făcea,și, fastu-i provocând, dogatul de-aurei îl împrejmuiau cu o rețea.Întreagă de iscoade, iar și iar,fricoși ca brusc puterea, precauținutrind-o-n el (cum leii sunt ținuți),cumva să nu-i doboare. Dar,cu simțurile-ascunse-n apărare,el nu vedea nimic și în grandoaresporea mai mult. Ce signoria-n elcă poate-nvinge, învingeael însuși. … Citește mai mult