Inumanitate – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Ură

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Înverșunare, în circumstanțe motivată,
Ce se prelinge-nspre străfunduri de abis
Purtată-n hău ascuns, o Iuda de nezis
În machiavelică justificare; lumea-i vinovată!.
Nemotivat se tot proclamă „sentiment”,
lipsită-n fond de orice simț, de suflet;
Din om e-un individ, dușman într-un răsuflet!..
Iubirii-ntre prieteni, păcii, e-un impediment!.
Credința milenară o repudiază
În timp ce-ai noștrii zilei o practică ades,
Gratuit, sau când banu-i interes..
Ne face viața chin, umanu-l explodează!.
Nu-și are merit feminin de-apelativ,
E doar un subterfugiu de nereușită..
E-o gelozie hâdă la dorința-ți izbândită,
Draconic exemplar de anti-creativ.
Pentru nu știu, nu fac, sunt prost, e-o cuvertură
Și-ades final pericol.. e-o funestă aritmie.
N-are respect de adevăr, de științe, este-o alchimie..
E josnicul, e inumanul, e mizeria, e URA!

Cenaclul Flacara - Târg de Sclavi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Târg de sclavi.
Hai vino lume, vino să vezi
Vino să cumperi, vino să vinzi
Titluri, povești, și bătrâni suferinzi
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.
Dar mai ales vino lume cu sârg
Vino să vezi copiii suavi
Hai cu toți la comerțul de sclavi,
Onorați al copiilor târg.
Aici sunt mame ce vând copiii
Mame deștepte cu mâinile reci
Care în cinicul veac 20
Se pricopsesc, nu s-ar pricopsi
Vânzând ca-ntr-un târg pentru vite, copii.
Dar mai ales vino lume cu sârg
Vino să vezi copiii suavi
Hai cu toți la comerțul de sclavi,
Onorați al copiilor târg.
Hai vino lume, vino să vezi
Vino să cumperi, vino să vinzi
Titluri, povești, și bătrâni suferinzi
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.
Arme, biciuști, biciclete, cirezi.

Gabi Lunca - Oameni Buni și Dragă Lume

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Oameni buni și dragă lume,
La noi multe nu sunt bune,
Multe patimi ne usucă,
Multe rele ne mănâncă,
Însă răul cel mai mare
Ce nu merită iertare
E păcatul grăitor:
Vânzarea copiilor.
Cum să fii mamă pe lume
Și să naști așa minune
Și-apoi să-l pui pe tarabă?
Oameni buni, urâtă treabă!
Să-i auzi cum se tocmesc
La un târg neomenesc
Ca geambași de carne vie,
De copii din Românie.
„P-ăsta micu-ți iau atâta!”,
„P-ăsta mare îți dau suta!”,
„O iau p-asta că-i frumoasă!”,
„Stai că mai am unu-acasă!”.
De ce mi-e viața amară,
Este că-n această țară
Unii copii sunt vânduți
‘Nainte de-a fi născuți.
Doamne, Doamne, ce temei
Au pe lume-așa femei
Ce fac așa târguială
Cum n-ar face nici o fiară?
De-aș avea zece copii
Cu ei de gât aș muri,
Chiar dac-aș mânca la trei zile
Vreau să-i văd pe lângă mine!.
De vânzări de copilași
Se ocupă oameni lași,
Avocați mijlocitori,
Lacomi de dolari ușori,
Sunt oameni cu multă carte
Care știu să-și facă parte,
Sunt oameni cu multă carte
Care știu să-și facă carte.
Oare cine poate ști
Ce pățesc acești copii
După ce au fost vânduți,
Peste graniță trecuți,
Peste mări și peste țări,
Oare sunt ei dați la școli,
Au ei mamă, au ei tată
Ori ce soartă îi așteaptă?.
Sau așa cum spun mai mulți:
Acești copilași vânduți,
Acești prunci vor fi crescuți,
Acești copilași crescuți
La munci grele să lucreze
Sau să se prostitueze,
La munci grele să lucreze
Sau să se prostitueze.
Se aude, Doamne, Doamne,
Că se scot din ei organe,
Ochi, inimă sau ficați
Se pun la bolnavi bogați.
Doamne, Dumnezeule,
Ne-ai dat libertățile,
Dar cu asemenea fapte
Geaba-i zicem libertate.
Fă să nu se mai întâmple
La noi fapte-așa urâte,
Oameni buni din Românie,
Suntem liberi azi, se știe,
Să facem toți legământ
S-apărăm ce-avem mai sfânt,
Să ne păstrăm copilașii,
Puii noștri și urmașii!

The Agonist - Fă o Plecăciune (Română)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Neputincios
Deprimat
Încerc să ascund toate aceste ruine în interior, dar sunt respinse de drepturile de bază
Trimise neamului omenesc
Răbdarea mea încercată
Iertarea moartă
Mâinile mele sunt legate.
Dă-i drumul.
Tot ce a fost construit deasupra zidurilor
Viața e cu mult.
În derivă.
Instinctul nu te poate salva acum, omule stai drept, fă o plecăciune
Soarele se ascunde mereu după nori
Mereu.
Spune-mi:
Când ne-am pierdut calea?
De ce e întreaga lume prețul nostru?
Inumanitatea e o tendință în zilele de azi
Ei cât de mult plătesc?
În final
În final
Răbdarea mea încercată
Iertarea moartă
Mâinile mele sunt legate.
Dă-i drumul.
Tot ce a fost construit deasupra zidurilor
Viața e cu mult.
În derivă.
Instinctul nu te poate salva acum, omule stai drept, fă o plecăciune
Soarele se ascunde mereu după nori
Mereu
Cât de orbi am putut fi să lăsăm forțele distructive să zboare
Urechi înfundate auziți
Mâini legate simțiți
Empatia începe când totul se sfârșește.
Se sfârșește.
Încheiați viețile inocente chiar acum
Pentru noi nu aduce nimic și revendică coroana
Încheiați viețile inocente chiar acum
Pentru noi nu aduce nimic și revendică coroana

Panait Cerna - Cel Mai Frumos…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pe ploaie, pe senin, sau pe ninsoare,
În zdrențe, blonda Lara
Din curți în curți pășește gânditoare,
Purtând sub braț ghitara.
Nu-i nimeni să se-ndure sau să-asculte
De cerșetoare-afară —
Pe cine să-l atragă-atât de multe
Jelanii pe ghitară!..
Dar un drumeț ce auzise numa
Cântări de veselie,
Și care umblă sfâșiat acuma
De-o suferință vie,.
Își odihnește în pavaj toiagul
Și-o clipă-l umple plânsul:
O, glas al foamei, te-a-nțeles pribeagul
De când te zbați și-ntr-însul!..
Căci astfel e sortit — o ironie.
A zilelor de mâine! —
Cel mai frumos din cântece să fie
Un strigăt pentru pâine.

Eugen Jebeleanu - Cine-A Văzut

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cine-a văzut pe ucigaş şezând
şi după ce-a ucis,
alături de victimă, ani lungi?
Cine-a văzut pe cei ce-au sugrumat
copiii-n faşă,
plimbându-se, fumând nepăsători
şi ochii aţintindu-şi surâzând
în ochii mamelor orbiţi de lacrimi?
Cine-a văzut pe cei ce, prefăcând
într-o sahară de cenuşă
nu o cetate, nu doar case,
nu străzi doar, nu doar templele
de veacuri,
ci prunci de-o zi –
mai vântură şi azi cu paşii lor
cenuşa sfântă,
stârnind nori grei, râzând,
cu genele împovărate
nu de polenul lotuşilor, nici
de rouă,
ci de cenuşă.
Cine-a văzut un om,
dar om,
un om,
ce-ar mai putea să umble
şi nu s-ar prăbuşi
ca un copac trăsnit,
ştiind că praful
ce i se-aşterne
pe botul cizmelor, nu este praf,
ci pulberea copiilor ucişi.
Cine-a văzut făptură
care să fie-n stare să mai trăiască,
fară să simtă că e gata
să înlemnească,
pe locul unde-aprinşi de torţa sa,
în jeţurile roase ţintuiţi,
în scrum se prefacură paraliticii..
Cine-a văzut,
cine-a văzut pe omul ce-i în stare
s-arunce focul peste surdo-muţi
şi-apoi să stea ascuns, privindu-i cum
sînt sfâşiaţi de flăcări şi cum plâng
şi vor cu lacrimile lor să stingă focul?
Cine-a-ntâlnit un om care-a ucis
şi care-n urmă face
statisticile propiilor crime,
chemându-şi victimele
la radioscopii
ca să le vadă
palmierii măcinaţi ai coastelor
ăi-apoi cu-n gest să le arate drumul
– Plecaţi acasă,
sînteţi morţi.

Luis Vaz De Camoes - Toarnă-i Essa Brâncura a Alva Assucena

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Dă-i înapoi crinului alb albul curat,
Și rozei pure iarăși culoarea purpurie;
Dă-i soarelui ‘napoi acea lumină vie
A ochilor ce te condamnă la furat.
Dă-i înapoi sirenei, din cântu-i minunat,
Cadențele în delicioasă armonie ;
Dă-le celor trei Grații-napoi grația, fie
Și doar fiindcă reclamă că liniștea le-ai luat.
Lui Venus cea splendidă dă-i înapoi splendoarea;
Minervei mintea, arta și pura simplitate;
Dianei celei caste fireasca neprihană.
Dezbară-te la urma urmei de grandoarea
Acestor daruri; și vei fi-n totalitate
Tu, doar cu tine însăți, adică inumană.

Adrian Păunescu - Cățel Emigrant

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Pe șosea, l-am văzut, hăituit de mașini,
A fugit spre-a uita sărăcia din sat,
Pe-un asfalt unde-ai lui sunt așa de puțini
Și-i vacarm, de te poți sătura de urlat.
Cei bogați s-au oprit să mănânce-n păduri
Și mâncau elegant cu tacâmul frumos,
L-au văzut și pe el, i-au privit ochii puri
Și i-au dat generos niște pâine și-un os.
Într-o zi, când trecea dintr-un loc în alt loc,
L-a lovit cineva ce grăbea către scop,
Carnea lui de bărbat a simțit că ia foc
Și s-a tras din șosea plin de sânge și șchiop.
Tot ce-avea a pierdut, nu mai simte nimic,
Ar mușca disperat porțiuni de șosea,
Dac-ar ști unde e satul lui trist și mic
Ar pleca spre-un cioban ce-l mințea și-l bătea.
Trepied aberant, de cățel emigrant,
Și lătrat pervertit la șosele cu fum,
Ar pleca înapoi, s-ar topi în neant
Și-ar mai vrea doar atât, pacea-ntâiului drum.
Pe șosea sunt, acum, câini mai ageri și noi,
Mai mâncând ce găsesc, fără apă un strop,
Numai el, neaflând nici un drum înapoi,
A ajuns trei perechi de mănuși într-un shop.
Dacă, totuși, va fi vreun lătrat pe pământ,
Pentru câini viața-n veci va fi aspră și grea,
Câine șchiop, eu te plâng că spinarea ți-au frânt,
Dar de ce ai fugit să cerșești pe șosea?.

Adrian Păunescu - Mormânt de Miel

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Nu vă e milă să ucideți mieii,
N-aveți atâtea bunuri de mâncare?
V-ați și făcut căciuli strălucitoare
Din bietul petic jupuit al pielii.
Atât de milă mi-e de tot ce face
Sufletul vostru sângeros de fiară,
Că n-aș mai vrea să fie primăvară,
Nici viață, nici lumină, și nici pace.
Nu plângeți decât pentru niște rude
Care se sting; încolo n-aveți milă.
Umili sunteți când starea vă-i utilă,
Și, iată, cerul nu vă mai aude.
Capul purtând căciula sugrumată
Ca un mormânt de miel, așa arată.

Adrian Păunescu - Târg de Sclavi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Hai, vino lume, vino să vezi,
vino să cumperi, vino să vinzi
titluri, povești și bătrâni suferinzi,
aur, biciuști, biciclete, cirezi.
Și, mai ales, vino lume cu sârg,
privind cu milă copiii suavi,
haideți cu toții la comerțul de sclavi
și onorați al copiilor târg.
Aici sunt mame ce vând copii,
mame deștepte cu mâinile reci,
care în cinicul veac douăzeci
se pricopsesc, nu s-ar mai pricopsi,
negustorind până-n veacul de veci,
ca-ntr-un obor pentru vite, copii.