Versuri corectate și adnotate
De o vreme mă trezesc într-un coșmar:Doi ochi negri mă privesc dintr-un sertar.Mă gândesc că poate-mi trece,Dar sudoarea-i tot mai rece.Capul mi-l așez din nou pe canapeaȘi încerc să mă gândesc la altceva,Poate că-n vis mi se părea ceva.Dar sertarul se deschide,Ochii ies ca din orbite,Și pe spate mă-nfioară,Dracu’ să te ia de fiară! Zău..Șapte … Citește mai mult
Sunt psihopat ce-a luat contact cu spirite, de faptȚip și mă descarc și scot sunete de dracCând simt că mă atac și încep să mă desfacDepărtez de corp, din tine energie sorb.Din sine energie toc, nu statică spiritualăÎți dau somn ca somnifer pe caz de boalăCa un sindrom sunt tot eu, aceeași mutrăCu același sânge … Citește mai mult
În miezul de noapte stă paznicul în turnPrivind cum se-nșiră morminte;Ca ziua e-acum cimitirul nocturnSub razele lunii preasfinte.Se mișcă-un mormânt, și un altul apoi:Apar un bărbat și-o femeie în noiȘi albe cămăși ce atârnă.Se-ntind și nu vor să mai steie cuminți,În horă se-rânduiesc glezneDe tineri, bătrâni, cerșetori și de prinți,Dar dansul sub văluri nu-i lesne.Și, … Citește mai mult
Jos în sală este o fantomăPe pat este un vampirCeva se află în perețiAcolo este sânge pe scăriȘi ceva plutește prin camerăDar nu văd nimicÎnsă știu că acesta e adevărulPentru că acum e în mine.Nu înțeleg!Hei!Nu înțeleg!Aaow.În podea este o trapăÎn spatele ușii se aude un scârțâitScaunul se mișcăDar nimeni nu e așezat pe elÎn … Citește mai mult
Ce zvon de copite-i în noapte și vânt?Copilu-i cu tatăl pe-al șelei veșmânt.El strânge băiatu-n al hainelor fald,Să-i fie lui moale, și tihnă, și cald.Copilu-și ascunde obrazul, în spasm:– Tu nu-l vezi, o tată, pe Zmeul din basm?Pe Zmeul cu coadă, cu coif și cununi?– E ceața, copile, țâșnind din genuni.„Ia vin -, băiețele, pornește-o … Citește mai mult
O melodieS-aude, parcă,Prin vijelieVântul se-ncearcă. Se aude mai bine,S-aude mai tare.Speriat de sineVântul tresare. Şi creşte cu zileŞi creşte, m-apasă.N-ai teamă, copile,E vântul prin casă. Acuma se vedeScheletul, vioara.Taci, nu mai crede,E vântul şi moara. Se-apropie, vine,Strident îi e cântul.N-auzi tu prea bine;E numai vântul. Scheletul ciocnitVioara-nsoţeşte.E geamul izbitDe vântul ce creşte. El cântă mai … Citește mai mult
Lui Victor Hugo.Oraș ca furnicarul, aproape neaieve,Cu spectre ce se-arată și ziua, delirant,Mistere pretutindeni preling, ca niște seve,Prin ale tale vine înguste de gigant!În dimineața aceea ciudată și pâcloasă,Când casele, prin ceață, cu tot înaltul lor,Păreau că-s două maluri de apă leșioasă,Când, întru tot asemeni c-un suflet de actor,O ceață gălbejită dădea pe străzi năvală,Treceam, … Citește mai mult
C-un rege din vechime, vis spăimos.De fier îi e coroana. Ochiul crunt.Astfel de chipuri astăzi nu mai sunt.L-ascultă spada, câine credincios.E din Northumbria? Norveg e oare?Pe pieptu-i larg, roșcata, deasa barbă.E nalt și mut. Privirea lui e oarbă.Mă înfioară sumbra lui răcoare.Din ce oglindă stinsă, din ce navăA mărilor ce-au fost a lui ispravăDe arme … Citește mai mult
Nu pot să adorm, TV-ul e aprinsSe sparge un geam, ochii mi s-au încinsEu dorm cu frică sub pernă când nu ești aici.Telefonul n-are ton, mobilul-i stricatUn ceai pe noptieră și-un cuțit lângă patSub podea cineva fredonează un cântec ciudat.Dar ce va face copilul din mine când luminile se sting, iubireAtunci vântul va urla la … Citește mai mult
Femeia cu-a ei gură precum un fruct sălbaticSe răsucea spre mine ca șerpii pe jăraticTot împungând corsetul cu sânii ei trufașiȘi, aromind ca moscul, grăit-a pătimaș:-Am buzele umede și toată-acea științăDe-a face să se piardă în patu-mi o conștiință.Pot șterge orice lacrimi, iar sânii mei zglobiiMoșnegii-i fac să râdă precum niște copii,Iar celui ce mă … Citește mai mult