Versuri corectate și adnotate
Ades trăiescsenzația stupidăcă mă irosesc;tot trece timp pe lângă mine,eprogramat,nici cel puțin cât o omidăsă devin cocon, un fluture, albine..Un handicapat!.Sunt ca un tâmpinfatuat,pretins abilitatsă schimb ce-am adunat;talent cu știință..și mă complacîntr-o ineptă neputință,stând…. pe banii mei,căci „time is money”,ce-am învățat de la evreiși spiritul e sensul hranei..iară moneda-s euce mă preling pe un culoarce … Citește mai mult
Nu mai e bere la berărie.Mor cartiere, latră tramvaie,Pe umejoare ruguri de paieSe coc eretici de meserie.Doamnă cerneală, du-te-n pâraie.Fă-te pădure, doamnă hârtie.La berărie nu mai e bere.Pute-a cutremur. Ţin-te de clanţă.Iar e de lucru la manuntanţă,Iar or să facă proştii avereŞi-or să admire de la distanţăCurajul nostru crescut în sere.Şi-n vremea asta poetul scrie,Şi-n … Citește mai mult
Unghiul mort.Şi-ntre timp, ca prin vis,Visul neplăcut,Ne-am ales cu nimic,Viaţa a trecut.S-a oprit, s-a blocat, tainicul resort,Am intrat în tunel şi în unghiul mort.Nevrozaţi, obosiţi, de acest scandal,Neglijăm şi uităm ce-i esenţial.Ce minciuni, ce scorneli, ce anestezii,Poate că în tunel ne vom nărui.Ce resort, ce tunel, ne-au închis pe noi,Tot ce-am mers mergem iar, însă-napoi.Un … Citește mai mult
Such a perfect creationNot too much to thinkWhen you’re goneWhen you’re gone.Când lași țigara aprinsăSe spune că vorbim despre universDespre univers.Primește toate acesteaAscunde-leÎn cutii muzicaleAscunde-le.Când violența răsunăMotivele te fac din nou inertDin nou inert.Primește toate acesteaAscunde-leÎn cutii muzicaleAscunde-le.Primește toate acesteaAscunde-leÎn cutii muzicaleAscunde-le.Ascunde-măAscunde-măAscunde-măAscunde-mă
Pășeam pe muchia zării cu sufletul coclit,Amărăciunea-n mine își răvășea furtuna.Urechile-mi, deschise suav spre infinit,Ca două albe scoici, vibrau întruna.Ploi de leșii, nebune, îmi dănțuiră-n păr,Îmi biciuiră gura și-a frunții largi coline,Dar aripa gândirii, vâslind spre adevăr,Tot nu voia, semeață, să se-ncline.Gândeam la calea vieții prelinsă în trecutȘi căutam cărarea pe care voi porni-o.Când, brusc … Citește mai mult
Am încetat să mai cred.Inerția. Ce poate fi mai cumplit?Nevoia de echilibru nu-i pentru oricine.Deznodăminteleaparent neimportantefac un întreg abrupt al lunecărilor.Mulți spun: De ce să nu cazi?Ar fi atât de grav să bușești pământul?Da. Ar fi grav pentru că doare izbitura, ridicolul.De aceea am încetat să mai cred în inerție.Nu-i pentru mine.Eu sunt prezentă la … Citește mai mult
Roata cârmei nu e-n mâna mea.Roata cârmei stă deasupra mea.Nimeni n-o rotește, nici la stânga,nici la dreapta. Vasul stă pe loc.Roata cârmei e un scarabeurăstignit pe cerul meu de lemn.N-are ce să caute acolo.E o cârmă care-a-nnebunit.Ce-ar putea cârmi în sus, pe drumulvertical al Mării Nicăieri?Și de ce stă neclintită cârmaîntr-o lume plină de cârmaci?Măcar … Citește mai mult
Cu arborii, cu păsările tale,care sorb roua dimineții, cu toate inimile tale,de îndoială pustiite,te-agăți de viață, tu, planeta mea.Muri-va cel din urmă dintre oameni.Pe sfârtecatul munte s-a instalat disprețulimensității. În zadar te schingiuiescîn fiecare zi, mai e un colțde cald neant, care mai ține mintearborii tăi, și păsările tale,și toate inimile tale, ce niciodată n-au … Citește mai mult