Versuri corectate și adnotate
Te-am mințitLa fel cum fac întotdeaunaĂsta-i ultimul zâmbetPe care îl voi truca de dragul de a fi cu tine. Pre-refren:(Totul se dărâmă, chiar și oamenii care nu se încruntă niciodată în cele din urmă o fac)Sacrificiul de a te ascunde într-o minciună(Totul trebuie să se termine, vei afla în curând că nu mai avem timp … Citește mai mult
O lai munte și-o lea dzeanăPleacă-ni-ți nica, nihama.Pleacă-ni-ți și fa-ni-ți padiTa-s ini vedu casa-li dadi.Pleacă-ni-ți și fa-ni-ți locuTa-s ini vedu vatra cu focu.Fa-ni-mi, Doamne, azbuirătoruS-cad la dad tu uboru.Tu uboru, tu caldămadzăTa-s ni aspunu și-a mei caimadza.Nu mi vreai, lea dado-n hoarăTa-s țsa inu tu pasa oară.Nu mi vreai, dado vitsinăTa-s țsa inu tu pasa … Citește mai mult
Yo!Refren:De ce minți? Ce ți-am făcut? Îmi dai senzația de déjà-vu.Pân-acum trebuia să știi, sau poate știi, dar așa ești tuUnde-ți e cruzimea? Unde-ți sunt 20 de primăveri?Pastrează-ți nebunia pentru altul, n-am de gând să mă înecYo! Numele meu e Kazimir cu KÎmi plac drogurile, mă rup atât de rău încât încurc blocurileMă târăsc într-un … Citește mai mult
Păsările au cuib, animalele au vizuini.Tinerei inimi ce amar i-a fost,Când am plecat de-acasă în străini,Spunând “mă iartă” casei, pe de rost!.Animalele au vizuini, păsările au cuib.Inima mea cum bate, grav şi înverşunat,Când intru preacreştin în casa ta, uimit,Cu sufletul printre degete scăpat.Versuri tălmăcite de Traianus
Să ne îndepărtăm puțin, să nu ne mai ajungă glasul femeii:ne oprim mai încolo – nu la mormântul strămoșilor;seara aceasta nu este pentru libații. Nu vreausă-mi tund părul – prin els-a plimbat adesea mâna ta. Ce frumoasă noapte– ceva al nostru se îndepărtează, desprins de noi, și se audeun ca un râu întunecat înaintând spre … Citește mai mult
Din strălucirea moale a coapselor de lotușise-aude cum lumina iruptă-n partituria bâiguit la poartă, mucegăit, și totușica o legendă pură, culcată în păduri.Bolnave portative rămase în viroageîngenunchează-n seara de zmeură și lapte,ca o femeie crudă, în care mustul coacelivezile, și-n care cad rodiile coapte.Castanele de zgură și vîslele de vatăadulmecă aroma fînețelor amare, –beția unor … Citește mai mult
Prin ușa deschisă – brâu gros de umbră –plopii izbucneau către cer.Și degetele-i alergau pe clape,tremurătoare ca frunza plopului.Pașii cuiva s-au oprit în noapte.Din ochii ei ca fumul de țigară,zbura un fluture.Timp cu coviltirul sur… și am iubit-o pe femeia aceea,care nu m-a întrebat nimic niciodată.
Foaie verde lăcrămioare,– Niculae, frățioare,Ce dor mare te-a cuprinsDe rămâi pe gânduri dus?– Mi-e dor de măicuța noastră,De mușcata din fereastră,De căsuța văruită,De grădina înflorită.Pe-o movilă de pământToarce măicuța plângând,Șase copii și-a crescutPrin lume s-au răspândit.Tăicuț-a ieșit la poartă,Noi n-am scris, dar el așteaptă:– Spune, poștașule, spuneN-ai scrisoare pentru mine?Și văzând că nu-i scrisoareSe clatină … Citește mai mult
Mamă,Mamă, întâiul meu mormânt,Beznă fierbinte,Cu-atâta nerăbdare prostească părăsită,În timp ce fiecare bulgărAl țărânei saleSe-mpotrivea plecării fără rost.Îmi vei ierta vreodată învierea,Grăbita înviere ce mă rupea de tinePentru ca, din lumină în lumină,Să mă apropie de-o altă moarte?E tot mai frig,Străinătatea mă pătrunde,Pe cum mă urc se șterge drumul înapoi.E-atâta depărtare pân’ la tine,Că s-ar putea-nălța … Citește mai mult
Sfărâmați paharele astea murdare, prietenii mei, prietenii bețiilor.Noaptea asta-i a călătoriilor, fantastice călătorii lunare.Alungați țiganii, mesele frângeți, îmbrățișați o altăGioconda cu inima voastră vagabondă, și-n loc să mai cântați, să plângeți.Prietenul vostru, sfâșiat de boală, pe umerii frunzelor e dus departe, spre tainele negre din carte, spre trista toamnă tavernală.Prietenul vostru,RegeleNopții,prietenul meu.Poetul,a scuipat în ochii … Citește mai mult