Jorge Luis Borges – Ewigkeit

Grăiește glasul meu iberic versCe spune ce-a spus întotdeauna;Cum Seneca ne-nvăța, noima-i una:Tain la viermi e-ntregul univers.Grăiește iar cenușa, vrând să-nvieRitualul biruinței zdrobitoare-areginei care călca în picioareStrăvechi stindarde de nimicnicie.Tot ce primește binecuvântareaDin trupul meu nu voi tăgădui.Un lucru știu că nu-i: este uitarea.Va arde veșnic și va dăinuiTot ce-am avut și tot ce-am risipit:Vers, … Citește mai mult

Ion Pillat – Panta Rhei

Spumă, fulg, vânt, val, nisip și ploaie,Clipe uitate, ceasuri pierdute, zile și ani –Totul se scurge, totul mă lasă, fuge și moareÎn necuprinsul, în nesfârșitul tău ocean.Cum s-opresc fața mea în oglindă?Seara brumată, apa viorie, mi-o fură din ochi.Vremea nălucă mă prinde în tindă,Doruri uscate foșnesc prin vechile rochi.Brațul iubitei, zâmbetu-i, păru-i,Mâna le-atinge și trece … Citește mai mult