Sadâc Fatma – Antirăzboinic

Cam și cum ruinele ar puteafi vesele,ca și cum planetaar tânji după-un gol de planetă,ca și cum am citi în ziar:„Cedez boabă de rouă din potirul de maccotra unei urmede cianură din sărutul fatal.”Ca și cum poezia aceastascrisă ar fi pe cenușa dezmățului,epilog nunții androizilor cândpoetului i s-a terminatcota de tropi hărăzițipentru veacul în curs,când … Citește mai mult

Eugen Jebeleanu – Întâlnirea cu Hiroshima

Pământ, pământ tăcut.Tăcută,cu pielea pârjolită, cu statura goală,iertare, Hiroshima..Iertare pentru fiecare pasce-atinge-o rană, rupe-o cicatrice..Iertare pentru fiece privire,ce – chiar de-i mângâioasă – doare..Iertare pentru fiece cuvântce tulbură văzduhu-n care-ţi cauţicopiii,noroadele de prunci pe veci pierduţi.Mormântinexistent.. Vânt.. vânt.. vânt.. vânt..Şi glasul lor, acum încet sunând,din zi în zi mai stins,numai în amintire..O, cimitireinexistente.. inexistente..De vrei … Citește mai mult

Eugen Jebeleanu – Surâsul Peste Moarte

Pentru Chieko Watanabe.Şi iată-aud acuma glasul celortrecuţi prin flăcăricum se-mpleteşte într-un singur glas,un singur glas sunând cum sună fierul,cum sună stolurile de oţel fierbinte,şi fiecare glas acum e-o sabieîncovoiată care se-nvârteştedeasupra ucigaşilor sclipind –şi toate împreună se înalţăpeste cenuşă ca un nimb al vieţii..Şi iată-le (o, vulturi mari şi albaştri,suiţi, suiţi!) cum prind să se … Citește mai mult

Eugen Jebeleanu – Noaptea și Somnul

Dorm orașele lumii… satele lumii dorm…Dormcu nările-n somn dilatatede-nnebunitoarea duhoare-a cadavrelor,cu coastele frânte de bombardamente,cu chipul sfâșiat de reflectoare…Se-ntorc gemând în somnși căutând un adăpost mai bundecât sub casca infernală-a ceruluise-ntorc gemând și dormînnăbușindu-secu capetele-n grote de beton,asupra cărora se prăbușesc,ca pe capacelea mii și mii de mari sicrie-ncălecatemunți grohăind.Au mai rămas pe străzidar felinarele,îndoliate … Citește mai mult

Eugen Jebeleanu – Sfârșitul Zilei

5 august 1945.Se înserează. Zi fierbinte, pleacă!Desculță, umbra de pe munți coboarăși-ți tot cosește pletele de foc.Fugi, zi fierbinte, fugi!.. Coboară, seară..Fierbinte zi, infern portocaliu,pecetie curgând pe-orașul leoarcăde nădușeală, du-te.. Soarele în mareși-afundă și el răsturnata-i barcă,din care – sfârâind pe mute apece-ncep să-nvie-ncet ca niște plantede arșiță culcate – se răstoarnăpoveri, poveri de-aprinse diamante … Citește mai mult

Grigore Vieru – Trec Avioane

În zori troleibuzulîmi sforăie sub fereastră.Pe valea Bâcului locomotivanechează buiastră. M-am deprinscu toate zgomotele de-acu,numai cu vuietul avioanelornu. Vuietul acestîmi sperie gândul și rima.Oh, ani de război!Tu, Hiroșima! Trec avioane noaptea,peste oraș și câmpie.Copiii mei dorm.E parcă mai frig.Îmi învelesc mai bine copiii.

Yuri Kageyama – Hiroshima

Ei rătăcesc ca o șoaptă,încă,peste acest oraș,contopindu-se-n briza mării,în lumina moaleși-n crăpăturile cicatricilor;nu doar o fantomă sau două,ci zeci de miise uitară pe cer și văzură un fulgerprefăcând oamenii în globuri moarte, de cărbune;nu există fotografii din acea zi,ei rătăcesc, târându-se, goi, gemând,carnea atârnându-le ca niște zdrențe;Ei pun această întrebare,nefăcând nimic rău,de ce, Doamne, de … Citește mai mult

Vinicius De Moraes – Trandafirul Hiroshimei

Gândiți-vă la făpturimute, telepatice;gândiți-vă la feteoarbe și apatice;gândiți-vă la femeidistruse și schimbate;La răni să vă gândiți– acele roze fierbinți!Dar, vai! să nu uitațidintre roze, dintre rozetrandafirul Hiroshimei:trandafir ereditar;trandafir radioactiv,Stupid și invalid;trandafir cu ciroză,atomică anti-roză,fără culoare, parfum– netrandafirul de scrum..A Rosa de Hiroshimade Vinicius de Moraes.Pensem nas criançasMudas telepáticasPensem nas meninasCegas inexatasPensem nas mulheresRotas alteradasPensem nas … Citește mai mult