https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/dimitrie-anghel-cantecul-greierului https://versuri.pro/dimitrie-anghel-cantecul-greierului#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=86192 →]]> Sunt poate milioane de ani de-atunci — o, Soare!
De când tu cel ce astăzi urci bolțile de-azur.
Erai de-abia o pată prin neguri călătoare,
O forță-n mers ce-și cată o formă și-un contur.
Așa erai, dar timpul ți-a modelat conturul
Și incendiul ce-n tine mocnea de veșnicii,
Înflăcărat deodată a luminat azurul
Și ale mele negre și mari melancolii.
Așa erai pe vremea întâiei aurore,
Pe când eu, negrul greier, rapsodul fără glas
Ce te cânta-nstrunindu-și elitrele-i sonore,
Așa am fost de-a pururi și-același am rămas.
Eu sunt întâiul sunet care-a trezit ecouri
Făr-a trezi pe lume fiorul unei uri,
Rapsodul ce-a rupt pacea înaltelor platouri
Și-a deșteptat visarea funebrelor păduri.
Ca într-o seră caldă trăiam punctând tăcerea,
Privind plin de uimire cum vremile în mers
Înalță continente ori pregătesc căderea
A cine știe cărui fragment de univers.
Părea cum că natura arareori sătulă
De vechile tipare căta izvoade noi;
— Cum de-a putut fragila și fina libelulă
Vâslind atâtea veacuri, s-ajungă pân’ la noi?.
Azi năruia și mâine, cum o-mbia capriciul,
Zvârlea în dar eterne nimicuri pe pământ,
De-atunci și-a aprins lampa albastră licuriciul,
Și n-a mai fost în stare s-o stingă nici un vânt.
O aripă de gâză, un sunet și-o lumină
Au stăruit și totuși atâția uriași
Făcuți să-nfrunte vremea s-au prefăcut ruină
Și-au dispărut din lume făr-a lăsa urmași.

]]> https://versuri.pro/dimitrie-anghel-cantecul-greierului/feed 0 https://versuri.pro/ana-blandiana-o-furnica-poeta https://versuri.pro/ana-blandiana-o-furnica-poeta#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=87823 →]]> În timp ce scriu
Pe tocul meu
Se urcă o furnică.
Știe și știu
Că n-are de ce
Să-i fie frică.
Nici s-o alung,
Nici s-o omor,
Nu-mi stă în fire.
O singură nenorocire:
Fără s-o observ, din greșeală,
S-o moi cu penița în cerneală
Și să devină singura furnică albastră
De pe planeta noastră.
Ba, dacă bea din cerneală un pic,
Nu se mai poate face nimic:
Devine singura furnică poetă
De pe planetă.
Și atunci, trebuie să facă cerere
Și reclamație
Să fie primită (de greiere!)
În uniunea de creație.

]]> https://versuri.pro/ana-blandiana-o-furnica-poeta/feed 0 https://versuri.pro/du-fu-greierul https://versuri.pro/du-fu-greierul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=85802 →]]> Neînsemnat, plăpând,
uşor,
în ierburi nevăzută
trişcă,
glăscioru-i trist
adeseori
ne-nseninează
şi ne mişcă.
Ziua
domneşte peste hat,
iar noaptea
simţi cu duioşie
că, nu ştiu cum ajuns
sub pat,
îţi cântă-n taină
numai ţie.
Eu zac departe,
în pustii,
şi lacrimile-mi curg
amare.
Dor de nevastă
şi copii
mă sfâşâie
fără-ndurare.
Plâng strune,
flautele gem,
e cântul lor
fără pereche,
dar eu
drept alinare chem
acest glas viu
în ceas de veghe.

]]> https://versuri.pro/du-fu-greierul/feed 0 https://versuri.pro/marin-sorescu-greierele-si-furnica https://versuri.pro/marin-sorescu-greierele-si-furnica#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=65878 →]]> – Surioară dragă, am…
– Am venit să-mi dai și mie…
– Pân’ la primăvară…
– N-am.
– …un grăunte… ai o mie.
– N-am.
– Dar toată lumea știe:
E doar lucru cunoscut.
– Am, da’ nu vreau
să-mprumut!
Astă-vară ce-ai făcut?
– Am cântat…
– Acuma joacă!
– Îmi e foame, c-aș juca…
– Joacă…
– Nu mă enerva,
Că-s nervos… îmi dai, or…
– Ba.
– Ești zgârcită…
– Mă-nchin.
– da’ o să te-ntind puțin.
Și-agățând vioara-n grindă
Greieru-nșfăcă furnica
Și-ncepu „să o destindă”.
Și-a bătut-o zdravăn, vere!
Apoi s-au oprit. Tăcere.
Amândoi stăteau ca muți.
– Ei, acuma mă-mprumuți,
Surioară?
– Cu plăcere.

]]> https://versuri.pro/marin-sorescu-greierele-si-furnica/feed 0 https://versuri.pro/matsuo-basho-linistea https://versuri.pro/matsuo-basho-linistea#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=67640 →]]> Liniștea
Adânc pătrunsă-n pietre.
Țârâitul greierelui.

]]> https://versuri.pro/matsuo-basho-linistea/feed 0 https://versuri.pro/matsuo-basho-nimic-nu-spune https://versuri.pro/matsuo-basho-nimic-nu-spune#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=67691 →]]> Nimic nu spune
în glasul greierului
cât de curând va muri.

]]> https://versuri.pro/matsuo-basho-nimic-nu-spune/feed 0 https://versuri.pro/constanta-buzea-greier https://versuri.pro/constanta-buzea-greier#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=75466 →]]> din volumul “Roua plural”, 1999
ce greier frumos se apleacă
și cade în aerul cald
concentric cu murmurul lui
el nu se lovește de nimeni
și praful se îndepărtează
lăsând un disc pur și albastru
pe forma acelui murmur.
n-ai cum să te-alini de ce spune
decât ascultând molipsindu-ți
secretele coarde vocale
de jertfa de a spune și tu
supus de supusul albastrul
pe care în gând îl chemi greier
și el îți răspunde gândind
cuc lin vălurit și al nopții

]]> https://versuri.pro/constanta-buzea-greier/feed 0 https://versuri.pro/jean-de-la-fontaine-la-cigale-si-la-fourmi-greierele-si-furnica https://versuri.pro/jean-de-la-fontaine-la-cigale-si-la-fourmi-greierele-si-furnica#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=80137 →]]> Greierele și Furnica, traducere liberă de Marius Alexandru.
De cu zori și până-n seară,
Bucuros cu-a lui chitară,
Vara-ntreagă a petrecut,
Nici în cot nu l-a durut.
Dar când iarna a venit,
Când crivățul s-a pornit,
Greierele, trist, flămând,
S-a trezit speriat de-un gând!
Ce mă fac eu până-n vară?
Fără-o boabă de secară,
Fără-o ramă, fără-o muscă,
Vai, stomacul mi se uscă!
Și se duse la vecina,
Seara… așa… mai înspre cină,
Doar-doar, “ceva pică”,
De la harnica furnică.
-Vecinuță, draga mea,
Mă lovește foamea grea,
Mi-e greu și e… neplăcut,
Dar ți-aș cere împrumut,
Niște boabe… ajutor,
Peste iarna să nu mor,
Cu dobânda aferentă,
Te rog, nu fi indiferentă!
-Eu îți pun doar o-ntrebare,
Cum de nu ai de mâncare?
Vara-ntreagă de ce-ai stat?
Când eu zilnic am lucrat!
-Oh, dar eu aș vrea să știi,
Am cântat noapte și zi,
Veselie-n toată țara,
Că aproape-am rupt chitara.
-Dacă numai ai cântat,
Nu cred că e vreun păcat,
Sincer, nu mă interesează,
Acum du-te și dansează!

]]> https://versuri.pro/jean-de-la-fontaine-la-cigale-si-la-fourmi-greierele-si-furnica/feed 0 https://versuri.pro/jose-eustacio-rivera-o-greier-ce-vibreaza https://versuri.pro/jose-eustacio-rivera-o-greier-ce-vibreaza#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=80629 →]]> O, greier ce vibrează: al tău cânt se aude
în fiecare vară în albăstria zare,
şi-n tremurul de aripi cu ochii văd un soare
ce raza îşi aruncă şi jos prin văi surâde.
Când m-ai văzut în pampas ţi-ai încetat cântarea,
eu rătăceam în raza luminii pieritoare,
şi printre palmierii cuprinşi de legănare
am cunoscut iubirea şi-am învăţat visarea.
Azi, când duioase ceţuri se lasă-n preerie,
al meu suflet aşteaptă, dar ce, nici el nu ştie;
să fie soare iară, să urci către lumină!.
În stepa cea eternă nori trişti să nu se-aştearnă..
Dar tu îţi curmi cântarea, c-acum aici e iarnă
şi peste munte neguri grăbite o să vină.

]]> https://versuri.pro/jose-eustacio-rivera-o-greier-ce-vibreaza/feed 0 https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-greiere https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-greiere#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=22130 →]]> Greiere!
Ferice de tine
care-n pat de pământ
mori beat de lumină!
Tu, de la câmpii ai aflat
tainele vieţii,
şi basmul zânei bătrâne
care simţea născându-se iarba,
a rămas în tine închis.
Greiere!
Ferice de tine,
că mori sub sângele
unei inimi albastre.
Lumina-i Dumnezeu ce coboară
iar soarele
ochiul care-l filtrează.
Greiere!

]]> https://versuri.pro/federico-garcia-lorca-greiere/feed 0