Versuri corectate și adnotate
Furtună! Tu-mi întinzi o mână mică,Ți-e teamă și te ghemui lângă mineSfioasă ca un pui de rândunică,Și ploaia, răpăind grăbită, vine.Ți-e părul ud și fața toată udă,Alergi cu mâna caldă-n mâna mea.Miroase câmpu-a grâu și-a iarbă crudă,Și tremuri și ești albă ca o stea.
Lucrurile lumii acesteiaSunt bătute de vânturi ca trestia,Numai dragostea noastră stă dreaptăÎn bătaia vântului şi aşteaptă.Desfăcută de toate ispiteleÎşi închide cu grijă aripileŞi de-acolo, din vârful catargului,E stăpâna urgiei şi-a largului.Niciun val nu-i abate privirile,Niciun sunet la cârmă rotirile,Printre pâclele moi ce se scuturăNumai părul de aur îl flutură.Împrejurul ei toate furtunileRăscoliră cu sete genunile,În … Citește mai mult
FurtunaInca o furtună a trecutCerul s-a închis și stă tăcutȘtiu, cândva soarele va apăreaNe va zâmbi și va plecaCâte vise urâte am avutNu prea aveau nici un sens dar au trecutPărea o oră dar era doar un minutNimic nu era cum aș fi vrutDe atâtea ori am încercat să fac ceva cu adevăratN-am reușit și … Citește mai mult
Sunt ca un steag înconjurat de zări.Simt vânturile care vin din depărtări;Le voi trăi în timp ce lucrurile jos nici nu se mișcă;Ușile se-nchid încă domol și-n sobe-i tăcere;Nu tremură încă ferestrele și praful e des.Eu știu de pe-acuma furtunile și sunt zbuciumat ca o mare.Și mă desfășor și-n mine m-avântȘi mă desfac din mine … Citește mai mult
Mă plimb călare pe câmpÎi las calului liber frâul.Privesc meiul lapițar și secara,Privesc și grâul..Iepuri, șopârle, lăcusteȘi-o ciocârlie, sus în văzduh.Florile și-au ridicat fustele îngusteȘi-au rămas cu genunchii goiÎn zăduf..Până acum totul era calmFurtuna s-a apucat cerul să cearnă.Și împăratul și sluga luiTot o tigvă lasă-n urmă.Mă plimb călare pe câmpÎi las calului liber frâuluiPrivesc … Citește mai mult
Sunt ca un steag ce flutură departe.Presimt vântoasa și de ea am partecând dedesubt nimic nu mișcă încă:ușile-ncet se-nchid și-n case adâncăe tihna; și nici gând de geamuri sparte.Atunci știu că-i furtună și îneculmă paște; și recad în mine însumica marea; și sunt singur pe de-a-ntregulși-n marea hulă nu se-aude plânsu-mi.
Tunetul s-a ascuns după mâini spurcate.Tunetul s-a spânzurat de poarta mareFocul nebunilor nu mai e, bântuit de stafii, e un biet foc.Furtuna s-a strecurat în mormântul orașelorS-a-nconjurat cu fum, s-a-nconjurat cu cenușeVântul paralizat strivește chipurile.Lumina a-nghețat casele cele mai frumoaseLumina a crăpat lemnul, pietrele, mareaE-o zdreanță rufăria iubirii aurite.Ploaia a răsturnat lumina și florilePeștii și … Citește mai mult
Invidiez totușipe-aceicare slovele-adunăși pot să le-nșirecu dibăciepe firul de iarbă.Dar mie,ehei,miesă-mi dați o furtunăîn careca diavoliicuvintele melesă fiarbă.Mieun fulger să-mi dațide caresă-mi agăț pălăriaatunci cândcu pumnii întărâtațiîmi scriupe cerpoezia.Și-un tunet-detunet nebunpe careîn loc de punctaș putea să-l pun.Pe urmăsă-mi dați și o ploaie.Dor să cadă pieziș.Așa, ca ostașii-n războaie.
Munții de foc peste văi își vorbesc,Tunetul lor în ecou se adună.Cumplitele mări din somn se trezesc,Când goana furtunii aprig răsună.Ghețarii de-al iernii crunt tron se izbesc,Fulgere cresc dintr-un nor singuraticȘi insule-o mie în jur se aprind.Cutremurul surpă-o cetate, sălbatec,Și alte o sută rămân, șovăind.Pământu-și frământă adâncul, vuind. Mai clară ca fulgerul ți-este privireaȘi pasu-ți … Citește mai mult
Vestitorii de furtuniLin plutesc sub noriValuri numărândÎn zare.Și doar noi ca doi nebuniAdunăm fioriÎntr-un șlep, plutindPe mare.Dacă reușim cumvaSă găsim un țărmCe lipsește-n hărțiȘi-n vise.Câtă liniște ți-aș daSpun cu glasul fermCum se-ntâmplă-n cărțiNescrise. REFREN:Iarăși cad furtuniDin străine lumi,Cu spini în cununi,Furtuni, furtuni..Iarăși pan’ la os,Frigul mânios,Ne arde gelos..Gelos, gelos!..Doar să ne apropiemDe limanul ce-l visămȘi … Citește mai mult