Dumitru Matcovschi – Îngerii Roșii
În patruzeci și șase,În patruzeci și șapteFărâma cea de pâineȘi stropul cel de lapteSe măsurau cu viața.Ce însemna o viață?Era cusută viațaCu ață. Da, cu ață!.Rănit barbar, pământulGemea în pat de piatră.Îl îngrijea ostașulCel reîntors la vatră.Dar nu avea ostașul.O mână și c-o mânăAbia scotea căldareaCu apă din fântâna.Părea de câlț văzduhulȘi-l respirai cu teamă.Bătea … Citește mai mult