Rainer Maria Rilke – Ferestrele IV

Măsura-a așteptării, tu, fereastrăde-atâtea ori firesc te împlineșticând viața celor dragi în viața noastrăneliniștită vine și-o primești. Separi și-atragi, schimbându-te ca marea –oglindă-n care adesea ne mirămde ceea ce adună depărtareape chipul nostru, când ți-l arătăm. Pierduta libertate prin jocul crud al sorțiiîn tine doar mai află un izvor,echilibrezi în noi ce e al morțiicu … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke – Ferestrele

Adaugi un sens de mitîn orice-mprejurare:Distratul, mincinosul sau altul oarecare,ce stă doar în picioare.În cadrul tău ivitun gânditor ne pare:de tine prinși ca-n paginiei își devin imagini.Tot astfel un copil, pierdut în vag plictis,se sprijină de tine și parcă-ar fi în vis.Iar hainele-i nu sunt de el uzateci numai timpul doar neîncetat le roade.Și-amantele plăpânde … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke – Ferestrele II

Tu îmi propui, fereastră, să aștept;aproape că se mișcă perdeaua cafenie.Va fi, chemării tale, spre tine să mă îndreptsau să mă-mpotrivesc? Oare ce va să fie?.N-aș fi fericit, cu viața ce ascultă,cu inima-mplinită de ceea ce-a pierdut?Calea ce trece încă, prin fața ta, pierdutăși îndoiala care îmi dăruie atât!

Rainer Maria Rilke – Ferestrele X

Din ultima fereastrăcând te-am văzut plecând,abisul nefericirii noastream băut până la fund.Albele mâini întinseînapoiate nopțiifăceau ca cel din minece-abia te părăsisesă se prefacă-n vânt.Și-n împlinirea sorțiiprin gestul despărțiriiredat nemărginiriiși curgerii mai sunt.

Rainer Maria Rilke – Ferestrele VI

Din adâncul camerei, din pat, numai paloarea separăfereastra stelară ce s-a-nclinat ferestrei de ziuă avară.Apoi această nouă tinerețe celestăce ziua crescând o atestăaleargă, se-nclinăși la rându-i dispare!Nimic nu mai rămâne pe cerul matinal când tandreleamante îl contemplunimic decât el însuși, cerul, ca exemplude profunzime și de gravitate!Doar porumbeii mai descriu rotundîn cercuri tot mai line … Citește mai mult

Rainer Maria Rilke – Ferestrele I

E suficient într-un balcon să vezisau în cadrul unei ferestreo femeie alintându-seca ea să fie aceea pe care o pierzivăzând-o ivindu-se.Și dacă brațele și le ridicăsă-și strângă părul, ce splendid vas:cum pierderea în afectaredeodată câștigăși durerea noastrăîn ce lumină-a rămas!

Georg Trakl – La o Fereastră

Peste-acoperișuri azurul și noriCe trec, și în fața ferestreiUn pom plin de rouă din zori,Și-o pasăre ce beată se-avântă spre cer,O pierdută mireasmă de flori –Și simte o inimă: Asta e lumea, mister!Și liniștea crește, amiaza încinsă e-n toi!O, Doamne, bogată e lumea!Visez și visez și viața îmi fuge apoi,Viața acolo afară – undevaPrintr-o mare … Citește mai mult

Guillaume Apollinaire – Ferestrele

De la roșu la verde tot galbenul se pierdeCând cântă papagalii în pădurile nataleMăruntaie de pihiE un poem de făcut despre pasărea care are numai o aripăÎl vom trimite ca mesaj telefonicTraumatism uriașEl face ochii să lăcrimezeIată o fată frumoasă printre tinerele TorinezeBietul tânăr își sufla nasul în cravata lui albăVei ridica perdeauaȘi acum iată … Citește mai mult

Franz Kafka – Fereastra Dinspre Stradă

Cine trăiește abandonat, însă ar vrea să intre când și când în contact cu cineva, cine își dorește să vadă un braț oarecare de care să se țină fără prea multe complicații, cine caută să se întrețină despre schimbările peste zi,starea vremii, situația profesională și alte lucruri de acest fel – acela nu se va … Citește mai mult

Faust feat Deliric – Fereastra

Faust:Yeah… Yo, yo, yeah…Știi că le dau total, fără granițeNu prea-mi pasă ce bani îți iei de la un show,Dacă dai orice cote degeaba, și fanii nu rămân cu nimic în ranițe.Bro, nu-mi pasă că bagi 10 grame pe zi și te-anturezi la linii și paiNu vezi diferența… Ce-ți pasă de win și de flow?Mie-mi … Citește mai mult