felinar – Versuri.pro

Dagga - Povestea Unui Felinar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

La locul lui în colțul blocului
Un felinar șoptește o poveste
Despre târfe perverse
Despre clienții lor cu trese, mutări și interese.
El vede când cade noaptea cum se împarte marfa
Și cum împarte garda șpaga sau cum
Sparge hoțul geamul de la Dacia să ia casetofonul
Lăsat apoi pe-o doză, să lase răul.
Decorul e același zi de zi
Aceleași fețe rezolvă pustii la scurt: 50.000.
Din când în când, câte un domn stilat
Înjură enervat că și-a rupt bara în el
Parcând mașina beat.
Golanii se mai bat, se ard.
După vre-un meci îl sparg.
Câteva fete își amintesc cam vag
Primul iubit, primul sărut
Lipit de felinarul de la gang.
Grafferii lasă câte un tag drept amintire
Alții îl sprijină să-și fiarbă bile.
Asta-i povestea felinarului
Ce stă pe strada ta, copile.

Refren: x2

A luminat scandaluri între vagabonzi
Mulți hoți l-au spart să poa’ să fure roți
L-au rezemat drogați aproape morți
L-au ignorat aproape toți
Când alții au plecat el n-a trădat
Și a rămas în colț
Același felinar pe strada mea
Fără de nopți.

A urmărit orice mișcare petrecută în serile târzii
A luminat asfaltul gri, a zărit copii
Combinatori, căutători de comori
Cu seringile tirate în cutiile de scrisori
Vise furate, haine fără suflet
Lacrimi vărsate, pete de sânge pe ciment
Jointure fumate, sticle palmate
Le-a luminat pe toate în miez de noapte.
Poate l-ai ignorat prea des
Sau poate nu l-ai înțeles
Când ai trecut pe lângă el grăbit
Din mers ți-a luminat calea
Când îți era umbrită valea
În beznă ta doar el îți aducea culoarea.

Refren: x2

I-a cunoscut pe toți de când eram copii
De când aveam 5.000 și îi strângeam pe toți la colțul blocului
Și la lumina lui schimbam surprize
Aia mai mari făceau prin portbagaje chetă pt prize.
Și l-a ținut de 6, la 6-6
Și fetelor să facă bani de la 4 la 6.
Și le-a văzut pe toate, bune și rele.
Până și garda venea la el să bea cafele.
E un bătrân autist, trist, cu lumina albă
Prieten cu toți moșii ce stau pe bancă.
E cel ce luminează seara, luminează scara
Unde doi puști ascund vreo privire
L-au tatuat: Alex + Carmen = iubire.

Refren: x2

Constanţa Buzea - N-Ai La Tine Un Felinar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Într-o casă foarte mare,
Pe o masă mare, o căsuță,
În căsuță, o măsuță,
Pe măsuță, o căscioară,
În căscioară, o măscioară,
Pe măscioară, o călimară.
La măscioară stă și scrie
O figură cu-o statură
cât un ac de gămălie.
Pe albul peretelui,
În lumina soarelui,
Scrie, vezi, și umbra lui.
Are prostul obicei,
(Nu se teme că i-l iei!)
Când se uită gură-cască,
Uită piciul să clipească.
Pe albul peretelui,
În lumina soarelui,
Cască, vezi, și umbra lui.
Însă când se face noapte,
Toate umbrele dispar
În peretele de var.
N-ai la tine o lanternă?
N-ai la tine-un… felinar?

Daniel Vişan-Dimitriu - Sonetul Unui Felinar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

E-un felinar ce ziua nu se stinge,
deasupra unei porți, pe strada mea
și arde cu o flacără ce-abia
apropiindu-te o poți distinge.
Când, uneori, un trecător se oprește
și îi observă flacăra, mirat,
un singur gând încearcă: “E uitat!”
Atât – și pleacă, nu se mai gândește.
că, poate, cineva, oftând din greu,
așteaptă ca lumina-i să atragă
ființa ce odată i-a fost dragă.
Că-i zi sau noapte, felinarul meu,
în pâlpâirea flăcării, se roagă
să nu mai ardă. Îl voi stinge.. eu.
Daniel Vișan-Dimitriu
(Vol. “Chipul iubirii”)

Daniel Vişan-Dimitriu - Felinarul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Privește-l!
Arde-n miez de iarnă
și arde cald.
Lumina lui
atinge recele de-afară
ca sunetele de vioară
ce răsunau cândva, pe seară,
cu o căldură ce-nfioară,
ca taina ochilor căprui.
Mai arde, încă,
arde pal,
c-o strălucire de opal
ce-așteaptă-n stratul de pământ
o mână-ntinsă,
un cuvânt,
orice-ar putea,
din lumea sa,
o altă soartă să îi dea.
Privește-l!
Încă-l poți privi
și-i poți vedea lumina caldă
pierdută-n albul dintr-o zi
ce-n frigul ei,
tăcut,
o scaldă.
Îl sting de-acum:
lumina lui,
nu folosește
nimănui.
Daniel Vișan-Dimitriu
(31 ian. 2019, Vol. “Eterna căutare”)

Octavian Goga - Felinarul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Neadormit veghează felinarul,
În taina nopții osândit să vadă,
Tovarăș are colțul vechi de stradă,
Singurătății sfetnic — trotuarul.
El vede-a vieții nesfârșită pradă,
Asfaltu-i spune patima și-amarul,
În fața lui își plimbă-ntreg calvarul
Întunecata veacului baladă..
În tremur lin lumina i se frânge,
Clipind încet cu licărire rară,
Îți pare-un ochi îndurerat ce plânge.
Și parc-aud oftarea lui sihastră:
„De ce m-aprindeți fiecare seară,
Să luminez nenorocirea voastră?..”

Federico Garcia Lorca - Pe Ne Gândite

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Mort, în uliță s-a prăbușit
în piept c-un pumnal.
Nimeni nu-l cunoștea.
Cum tremura felinarul,
mamă.
Cum tremura felinarul în uliță!
Era-n zori. Nimeni n-a putut
să se arate ochilor săi vântului aspru deschiși.
Căci mort în uliță s-a prăbușit
în piept c-un pumnal
și nimeni nu-l cunoștea.

Federico Garcia Lorca - Noapte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Lumânare, candelă,
felinar și licurici.
Constelația
Săgetătorului.
Ferestruici de aur
tremură,
și-n auroră se leagănă
cruci suprapuse.
Lumânare, candelă,
felinar și licurici.

Ismail Kadare - Felinarele Miezului de Noapte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Noaptea este la mijlocul drumului ei.
Pășesc
Sub felinarele aprinse
De gândurile uriașelor hidrocentrale.
Cad pe pământ
Foșnind dureros
Frunze uscate.
Dăruiți-mi ceva din gândurile voastre,
Gânduri rotitoare în turbine gigantice,
Voi, felinare ale miezului de noapte.

Ion M. Raşcu - Felinarul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Ah, felinarul stins, la colț de casă,
Stingher, pătat de gaz și de rugină,
Satisfăcut că-n cer e lună plină
Și că de-acuma toți în pace-l lasă
Să doarmă liniștit și să viseze
În tihna străzilor nemăturate..
În noaptea are viziuni ciudate,
Când pomii-n juru-i se deprind s-ofteze:
El intuiește epoci viitoare,
Cu stâlpi – în locu-i – de metal vopsit
Și cu lumini puternice pe creștet,
Ce strălucesc ca niște stropi de soare..
Se simte mic, uitat și-atât de veșted
În toropita nopții atmosferă!..
Un singur gând îl mai înviorează:
C-așa, umil, cum pașnic vegetează,
El și-a-mplinit modesta lui menire,
Și astăzi – în obșteasca devenire –
Simbolizează un sfârșit de eră.

Adrian Păunescu - Felinarul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Poate-am adormit
Și-am visat ceva,
Vis nedeslușit
Că nu ești a mea.

Mai încep o zi,
Dau cu alb pe măști
Și te-aș izgoni
Ca să mă urăști.

Mă mai vede noaptea că mai dau lumină,
Eu sunt felinarul de la geamul tău
Și îmi ești aproape, dar îmi ești străină,
Mă mai bate viața cu păreri de rău.

Poate dintre toate tu erai aceea,
Poate-n tragedie m-aș fi izbăvit,
Vânător fusesem și erai femeia
Și aveam un glonte și l-am tras greșit.

Pâlpâie hipnotic forme, neguri, linii,
Cine sunt eu însumi și cine ești tu?
Felinar de noapte, alipit luminii,
Soarele afirmă, umbra zice nu!.

Dacă infinitul însuși se termină
Și sufocă lumea ceruri de azot,
Felinaru-și plânge ultima lumină,
Uite vine ziua și mă sting de tot.

Și te-ai dus la moarte sau te-ai dus la nuntă,
Corbii stelei negre dau mereu ocol,
Fluturi mă-mpresoară și lumina-i frântă,
Felinarul naște întuneric gol.

Oriunde te afli, murmur noapte bună,
Bâjbâi către tine și te-aș mai chema,
Dar sunt felinarul fascinat de lună
Care-mpacă noaptea cu fereastra ta.
(Totuși, iubirea, 1983)