Stefan Vlad – Balada Dunării
La apus de soare,La boaz de mare,Plimbă, mi se plimbă,Tot pe mal îmi umblă..Măicuţă bătrână,C-un fuior de lânăDin fuior torcând,Din ochi lăcrimând;Măicuţa-i străină,Plânge şi suspină..Ş-alergând degrabă,Dunărea mi-o-ntreabă:„- Dunăre, Dunăre,Drum fără pulbere,Apă curgătoare,Lumii-nşelătoare..Spune-mi, n-ai zărit,Pe un’ te-ai oprit,Fecioraşul meu,Dat de Dumnezeu?..P-aicea trecând,Oi şi miei păscând,Doinind din cavalOri trecând prin val?”Dunărea se-oprea,Valuri ‘nalte bulbucea,Apa şi-o-ntina,Apoi răspundea:„- Ba … Citește mai mult